*WitzAir

1024px-Wizz_Air_logo.svg

Am plecat de acasa cu o mașină japoneză, la un aeroport german, de unde am luat un avion franco-sapano-germano….-american a unei companii ungare, care sa ne ducă în Romania! Să mai zică cineva că-s anti-globalist!
Am plecat din vreme pentru ca pâna la aeroport sunt vreo 180 de Km, dintre care cam 100 cu șantiere. Nemții au dat de bani, sau au alt motiv pentru care s-au apucat anul acesta sa repare toate drumurile, concomitent și asta în perioada concediilor, când Germania e tranzitată de restul europenilor.
In ciuda tuturor prognozele, a începerii vacanței în landul meu și cel vecin, a caniculei, am ajuns în doua ore la aeroport, adica cu 4 înainte de decolare!!!
Ei dacă mai aveam atât timp mi-am zis sa fac check-in-ul online.
Am introdus toate datele mele și a fetelor începând cu nașterea si terminand cu numarul de pantofi, în formularul online, cu o grămadă de nașteri la adresa ungurilor și a koreienilor care au făcut celularul cu tastele asa mici!
Când am terminat mi s-a cerut să printez totul fără o altă posibilitate de a arăta că am făcut check-in-ul!
Celularul fiind nou am reusit sa nu-l fac intarzie in podeaua aeroportului! Pai de unde imprimantă într-un aeroport minuscul invadat de muște și miros de balegă?
M-am așezat la coadă, mai bine zis am deschis așezatul la coadă, mirat ca în mai 60 de ani de viață am ajuns si eu să fiu primul!
Când s-au deschis ghișeele, am fost trimis la plimbare! Nu eam încă in sistem. Nu m-am mirat că nu am fost niciodată integrat în vreun sistem de ce aș fi fost acum?!
M-am reașezat din nou la coada de vreo 200 de persoane, sperând că până in momentul în care ajung la ghișeu să fiu si eu integrat.
N am fost!
Imi lipsea check-in-ul.
Mi l-au facut ei pentru un preț modic echivalent cu încă un bilet de călătorie cu bagaje cu tot! Toata economia facută prin alegere unui alt aeroport decât cel din spatele curții, s-a dus pe Tisa!
Dar pentru banii ăștia am avut avantajul de a primi 4 locuri risipite prin tot avionul! Ne-am regrupat în avion pentru ca erau părinți care doreau să stea lângă copilul lor sugar,sau proaspeți îndrăgostiți sparați de o colaborare germano-ungara de toata boiaua!
Ne-am regrupat după o oră și ceva de cozi pe scări în sus și în jos, după controale repetate și dupa o saună comună bulgaro-serbo-română facută cu hainele pe noi impeuna cu pasagerii la altevdouă avioane pe un spațiu de cațiva metri. Găinile in bateri o duc într-un lux nebun!Nouă ne fost mai ușor ca la alții, pentru că a trebuit să predam bagajul de mână la cală, având voie să păstrăm aparatul de fotografiat și poșetele. Alții l-au purtat cu ei prin labirintul de scări și în saună, iar înainte de urcarea in avion le-au predat sau nu, după cum doreau. Asta după ce au reușit, sau nu, să introducă în aceste bagaje poșetele, camerele, ca deh, ei nu aveau voie cu două bagaje!
Nu am înțeles după ce sistem se face trierea și nici nu cred ca e posibilă o astfel de înțelegere.
Ajunși la destinație am stat din nou la coadă să ne verifice dacă suntem tot cei care ne-am suit în avion, sau cineva ne-a schimbat în timpul zborului cu niște emigranți sătui de vest și doritori de sistem social românesc!
Eream tot noi!
La întoarcere am făcut check-in-ul online, am printat mișcarea și am cântărit bagajele la gram.
Nu a ajutat cu nimic!
De data asta, prietenia romano-ungară a hotărât că trebuie să luam bagajele de mână cu noi!
Ca atare am rămas fără vin, pălincă și fica-mea fără geamul de maceșe de la bunică-sa!
Am înțeles că sunt o grămadă de teroriști care dau de băut piloților, în speranta că aceștia încurcă decolarea cu aterizarea. Ce n-am ințeles e de ce am putut lua toate spray-urile, parfumurile, lacul de unghii, diluantul, forfecuțele, pilele, cu noi?
Sigur, nu face nimeni manichiura la piloți iar stewardesele și o fac singure, dar mie ca nespecialist, acetona mi se pare mai periculoasă decât vinul, foarfeca decât gemul!
Camera mea Nikon le-a fost suspecta și la nemți și la români.
Primii au controlat-o cu teste anti-explozive și probabil stupefiante, ceilalți au scos-o din geanta ei și au desfacut-o în părțile componente, după care i-au mai facut o radiografie, în timp ce eu desculț, îmi țineam nădragii cu o mână!
Sau poate eu sunt suspectul? Am o mutră de măcelar halal, multă lume mi se adresează în limbi guturale din care înțeleg doar că vor salam Alecu!
Ajunși în Germania am stat din nou la coadă de verificare a posibilității schimbării persoanei in timpul zborului, aproape la fel de mult cât de mult a durat zborul.
In ultimii ani au intrat 1, 5 milioane de emigranți, majoritatea din Afganistan și/sau alte țări cu aspiranți la un rai-bordel, fără acte, in țară,dar marea problema se pare nu sunt ei, ci românii, bulgarii, sarbaii cu acte în regula!
Ce am învățat?
1.Dacă în landul Baden Würtenberg am intrat in EU, asta nu înseamnă că am intrat si pentru cei din Bayern!
2.Low-cost nu înseamna mai ieftin!
3.Pericolul cel mai mare în aviație este țuica, vinul, geamul de maceșe și camera Nikon.
4. Se intra foarte greu în EU dacă ai acte!
5. Wizzair este o greșală! De altfel numele corect este *WitzAir.

*Witz (germ.)= glumă (din păcate una proastă!)

30.07.2018

La mulți ani mamă!

80-geburtstag-80-years-young

Îți mulțumesc mult dragă mamă
că m-ai purtat în trupul tău
Și nouă luni n-ai luat în seamă
când mă cerea noaptea Cel rău!

Prietenă continuu tu mi-ai fost
de la început, întreagă noastra viață!
Și des mi-ai fost chiar avantpost
când trebuia plătită câte o boroboață

Îți mulțumesc că știu și să gătesc
că milă am de cel în nevoință,
îți mulțumesc că-mi place să citesc
dar mai ales îți mulțumesc pentru credință!

Acesta este darul cel mai mare,
mai mare decât viață ce mi-ai dăruit;
fără credință viață este non-valoare
un chin absurd, purtat la nesfârșit!

Îți mulțumesc de veghea pentru mine,
de lacrimi, rugăciuni și paraclise,
de munca grea, ca să-o duc mai bine,
de insistența ta, să nu renunț la vise!

Și pot să-ți multumesc în continuare,
dar oaspeții ‘s flămânzi și se agită,
așa ca închei de acuma cu o urare:
Să ne inviți din nou…cu suta împlinită!

11.06.2018

O lume nebună

20180616_121521.png

Lumea pare a fi nebună;
face legi, de dragul legii!
Și parcă pe toți îi mână,
dracu mare al fărdelegii.

Cei care ne dau prin lege
că perverșii sunt normali,
își bat joc de-a firii lege,
ei fiind însuși anormali !

Și de-o fac, pe loc cutează,
„barbații”, ca să ne mintă:
„E normal” când alternează,
în pat, femei să se simtă!

Tot „normal” e la femei
când una se simte în pat
hodoroc tronc, far’ temei
dintr-o dată a fi bărbat !

Nu-i normal! Nu-i doar un viciu,
ci e grav, e patologic!
Internați trebuie în ospiciu,
sub control strict psihologic!

Legea strâmbă în loc de asta,
le da dreptul să se însoare!
Doi bărbați (care-i nevasta?)
și un orfan, să-l creasca mare!

Două mame (care-i tată?)
pot sa adopte un copil;
sau se lasă însămânțată,
una, de-un doctor abil.

„Normală” îi zoofilia!
Necrofilia-i „normală”!
Și în curand, pedofilia,
sexul practicat în școală!

„Normal” este copilul
să și aleagă sexul singur!
Să-l ajuți cu bisturiul,
mai apoi, să fie sigur!

Iară acei ce se crucesc
sunt închiși în locul lor!
De aia nimeni nu vorbește
și de acord sunt toți în cor.

Că a ajuns lumea în esență
condusă doar de perverși.
Viața lor prin transparență,
te fac mațele să-ți verși!

12. 07.2017

Iertați-mă, am obosit!

grandfather-153659_960_720

O comoară sunt bătrânii
de înțelepciune strânsă,
dar scleroza, la sărmanii,
face să rămână…ascunsă!

Noi avem toți tensiunea,
cât cea de la priză. Mare!
Dar degeaba aștepți minunea,
abia mai dăm din…picioare.

Bogați în colesterină
n-avem oasele gresate,
scârțâim ca o drezină,
din genunchi și de la coate.

Mulți avem sângele dulce,
chiar de viața ni-este amară.
De-aia când merg să se culce
unii speră în somn…să moară.

„70 de ani ajung!
80 dacă-s în putere!
Apoi, e un chin prelung:
suferință și durere!”

Mie imi ajung 60.
Ba, nici ăștia, nu-i vreau toți!
Tot ce vreau: un loc de veci
adânc de vreo câțiva coți !

29.10.2016

Amiază de vară

timthumb

Lanul-n valuri unduieşte
şi se leagănă sub soare,
când un vânt, firav pornește,
să mai stingă din dogoare.

Potârnichea stă pitită
jos la umbră, între spice.
Doar un greier se agită
liniștea ca să i-o strice.

Un gândac mic şi lucios,
s-a legat cu jurământ
că o să urce curajos,
pe un bulgar de pământ.

Zumzăieşte o albină;
n-are norma de nectar,
la stup o să îi bage vină
când va trece pe cântar!

În copacii de pe drum
un cuc a încurcat iar șirul
şi s-a hotărât acum
de la cap să reia tirul!

Lacu fierbe precum supa
şi miroase a roşioară.
Peștii înoată pe deasupra,
cred ca vor să iasă afară!

Oameni toropiți în vale
întorc fânul să se uşte.
Peste ei cu jale mare,
bâzâie un roi de muște.

Sforaie adânc poetul,
sub stejarul răcoros,
iar țânțarii pe el bietul
Îl găsesc chiar delicios.

În mare cam asta este,
o amiază în zi de vară:
soarele ne pârjoleşte
pentru toți e o povară
……………………………………..
Dacă v-a plăcut poemul
(ca poet) mă simt flatat.
Nuu, nu fac pe boemul:
când mă scarpin!
Sunt ….pișcat!

4.07.2o16