A trecut și această vară
cu lumină poleită
acum așteptăm să apară
Toamna gri și ruginită!

Și când soarele dispare,
nu mai râd nici cu motiv!
Lipsa lui fizic mă doare
și devin iar depresiv!

Când începe apoi să plouă,
așa cum doar Toamna știe,
câte-o săptămână două,
intru parcă în agonie!

Nu vreau sa văd cum înghite,
Toamna, câmpuri, rod, ogor!
Nici păduri trist dezfrunzite!
Mai bine aș vrea… să mor!

Dar de Paști să mă treziti!
Când lumină din nou crește,
când toți pomii ‘s înfloriti
și pădurea se înverzește!

29.08.2018