Un bătrân azi mă privea
din oglindă obosit!
Cunoscut mi-se părea,
poate l-am mai întâlnit!

Semăna cu cineva…
N-aș putea să spun cu cine!
După ochi însă-mi părea,
că ar semăna cu mine!

Era însă mai uzat,
mult mai „tăvălit” de viață,
cum eu n-o să fiu vreodat’
și privea parcă în ceață…

Nu l-am întrebat nimica,
oricum nu mi-ar fi răspuns,
am plecat cuprins de frica
că aș fi eu … așa ajuns!

30.01.2019