Urcușul era destul de monoton și multi ajunseseră la concluzia ca era pierdere de vreme sa te oprești de fiecare dată când aparea vreun obstacol ca să studiezi niste legi stabilite cine știe când, probabil la începutul ascensiunii! Muntele arata oricum altfel la poale ca aici si acum! Ca sa nu mai vorbim de experienta acumulată!
Ba mai mult, daca nu gaseau rezolvarea in legile vechi, se adunau toți sa hotarasca legi noi!
Pierdere de vreme! Asa că după mai bine de o mie de ani de mers în grup, s-au despartit!
Grupul „nou” si-a ales un conducator pe care il urmau in toate deciziile lui! Era mai simplu, mai actual.
Au ales si o rută nouă, pe versantul vestic, mult mai răcoros decât cel estic si cu vanat din abundență. Zilele vegane ca în „vechile legi”? Nu puteai urca la nivelul asta daca nu erai corespunzator hranit!
După o vreme „conducătorul” a inceput sa se creadă Dumnezeu, nu un fel de Dumnezeu, ci chiar Dumnezeu în persoană!
S-au despărtit din nou! La urma urmei la ce iti trebuie niste legi vechi si un conducător când fiecare poate face legile lui sau sa fie propriul lui Dumnezeu?
Lumea a evoluat, timpurile sunt altele, problemele sunt altele..
Doar ascensiunea a rămas.
Nici asta pentru toti!
Unii au ajuns la concluzia ca e mult mai usor sa cobori! Și au inceput să coboare in lumea misterioasă din care plecaseră strămoșii lor, desi, undeva în adâncul sufletului lor, simteau ca nu e bine!