Pregătiri de Crăciun I

Am început maratonul culinar de Crăciun!
Nevasta lucreaza astazi, drept pt care ma pot desfasura in voie! In voia câinelui, care dimineata asta nu vrea afara; cică e intuneric și lui ii e frică!
Mi-a dat planul peste cap!
I-am promis eu marea cu sarea, da el nu si nu! Am cedat! Zice ca cel mai destept cedează! Adevărul este că un Shiba Inu nu cedeaza niciodată și eu spre deosebire de el mai aveam și altele de făcut! Nu că n-as fi mai destept, desi in ierarhia familiei sunt după el! Mult după el!
Să faci cumpărăturile înainte de Crăciun e o aventura.Una periculoasă! Spre norocul meu cu tot postul au mai rămas pe mine peste 90 de kg pe care „concurenții” din supermarket le pot lua drept mușchi! Faptul ca bărbierii nu au voie să lucreze de o vreme a ajutat și el mult la imaginea mea de om periculos: barba mea cand e lungă (si acum este) este o barbă răzvrătita, refractara la orice piaptăne sau ulei!
Ca atare nu m-am bătut cu nimeni pe un pătrunjel, dimpotrivă unii văzând că mă uit urât (plecasem fără ochelari) mi-au dat si pătrunjelul lor, adăugând in semn de respect și vreo legatura de ceapă sau ce au crezut ei că mi-ar face o bucurie! Nu mi-a făcut, că asta se întâmpla departe de casă, ba dimpotriva a trebuit sa-i explic casieriței ca jumatate din cărucior trebuie să le ducă ea inapoi, fiindca nu le-am pus eu in căruț ! Dacă nu-s cadouri refuz să le plătesc! Nu stiu ce a zis ca vorbea o limbă necunoscută, probabil mi-a urat un Crăciun fericit!
Am ajuns acasa după câteva ore si primul lucru a fost sa văd daca pe lângă toate câte am de făcut trebuie să mai spal si persanul din sufragerie! N-a fost cazul, o vezică ca Aki al nostru as vrea sa am si eu! Mai ales noaptea!
Am dat să ma asez o clipă, dar Aki a inceput să ma latre adica: ” Nu întinde coarda că deja imi iasă ochii din cap!”
M-a alergat vreo jumătate de oră, dupa care m-a adus acasa să-mi văd de treabă!
Orice treabă incepe cu un plan.
M-am așezat sa fac un plan moment in care a sunat cea mai grozava dintre sotii să ma întrebe dacă am luat brad!
I-am explicat ca nu ne trebuie brad fiindca noi inca nu suntem copii, aia de ii avem au la rândul lor copii si astia din urma sunt arestati in Elvetia si ii vedem cel mult prin Skype! Ba nici loc nu prea ar fi si daca Aki a avut respect de persanul ei probabil de pom nu o să mai aibe si dupa sarbători greu il mai dezvățăm sa nu ridice piciorul prin casă!
M-a asculta foarte atent, mai că incolțise o sperantă in mine, dupa care mi-a spus „sa fie  Nordmanntanne” si a inchis!
Am umblat tot Landul după brazi.
Toti care mai se găseau de vânzare aveau doua caracteristici comune: prima nu mai aveau ace, lucru care ii descalifica in ochii mei! Cum puteam sa cânt „O brad frumos cu cetina tot verde..” lânga un par chel? Si cântatul ca, cântatul, dar nu puteam sa-i dovedesc celei mai grozave dintre sotii ca asta vară, când l-au tăiat, erau cel mai frumos brad Nordmann!
A doua caracteristica era pretul echivalent cu cel pentru inspecția la masină si schimbul de ulei, plus ciubucul pentru mecanic!
Am găsit unul care parea mai stufos (brad nu mecanic!) cel putin pâna l-a băgat in plasă.
L-am pus deocamdata pe balcon, se ocupa Aki de el sa nu se usuce si nu-l scot din neț numai cand apare nevasta-mea sa-l vada si ea ca brad ….câteva clipe!
E ora 17 acum ma apuc de gătit!
Ma întind un piculeț pe pat sa fac un plan de bătaie și….

va urma