„Scena” după prima împușcătură se prezintă cam așa: eram dezbinați din cauza „vaccinului”, iar democrația dusă pe apa Covidului! Odată cu începerea războiului ne-am mai despărțit și în „sunt” sau „nu sunt” Ucraina și s-a dus și pacea lumii! Stăm cu toții cu sufletul la gură așteptând să vedem dacă războiul devine „pandemic”, sau rămâne unul local. Faptul că „suntem Ucraina” arată deja … cam ce ne așteaptă! Rusia dacă a pornit acest război, trebuie să-l câștige, pentru că dacă îl pierde, pierde tot ce credeam noi că este, sau ce au încercat ei, să ne facă atâta timp să credem că ar fi! Vestul, pe de altă parte, are mare interes să distrugă Rusia, prin orice mijloace, ori asta după cum știm din istorie, nu prea a reușit, nimănui! Diferența cu războaiele de mai înainte este că acum Rusia deține un arsenal impresionant atomic, iar o Rusie cu spatele la zid, nu ar avea nici-o problemă să-l folosească! Dorește cineva asta? Acum câțiva ani ar fi fost o întrebare retorică, acum după ce am trăit în ultimii doi ani, nu mai este de loc, retorică! Nebunia, pofta de a ucide și de a ucide câți mai mulți, pare că stăpânește lumea! Cu sau fără apocalipsă atomică, războiul o să aducă ce a adus întotdeauna; distrugeri, foame, moarte, cu atât mai mari/multă, cu cât va ține mai mult! Și va ține destul, ca să intrăm cu toții în actul trei, „Foamea”! Abia după „Moartea”, a cât mai mulți dintre noi, spectatorii interactivi a acestei piese, se poate vorbi de o „resetare”, de un start nou, a lumii care a mai rămas, sau mai bine zis a ce va mai rămâne din lume! Să sperăm că nu se va trece de la Windows 11, la abac!

5.03.2022