Pentru cei mai multi dintre conaționalii noștri „bisericoșii” sunt o categorie de indivizi care cu greu pot fi numiți oameni! Totul în viața lor este prăfuit, ancorat în timpuri de mult apuse, au niște obiceiuri prostești, caraghioase, pornind de la a merge pe coate și genunchi și terminând cu macabru obicei de a săruta oase de morți! Defectele lor, spre deosebire de defectele altor categorii de oameni, sar mult mai ușor în ochi tuturor și recunosc chiar că chiar suntem plin de defecte!
În țara noastră sunt foarte multe lucruri care nu merg bine iar vina o poartă desigur Biserica Ortodoxă! Dacă privim prin social-media fiecare parca are ceva împotriva ierarhiei ei, sau a celor care merg la biserică, ne-duși de altii în brațe, sau pe catafalc!
Ca membru al bisericii ortodoxe, chiar recunosc că e așa cum spun ei: și ierarhia noastră greșește și noi „bisericoșii” mai dihai!
E vina noastră ca țara merge cum merge! Dar atunci e și meritul nostru că încă mai merge, mai existăm ca neam!
Când te gândesti la cât de puțini și neînsemnați suntem, raportati la numărul total al românilor și la funcțiile pe care le ocupăm în stat, este de mirare totuși ce efect imens avem!
Faptul că suntem atât de dispretuiți, pentru tot ce facem, nu are insă legătură cu efectul nostru pozitiv sau negativ in societate, ci cu perceperea noastră greșită!
Biserica nu este expoziția celor mai bune exemplare a unei națiunii, ci un spital unde se tratează cei care se recunosc bolnavi, imperfecți, plini de patimi și păcate!
„Medicii” din acest spital, ca și medicii din restul spitalelor, sunt și ei oameni imperfecți și cu boli la rândul lor! Dar așa cum în restul spitalelor un medic bolnav poate însănătoși un bolnav oarecare și în biserica lucrul acesta e posibil!
Noi cei din biserică NU SUNTEM SFINȚI, dar incercam sa devenim chiar dacă de la început știm că extrem de puțini dintre noi vom reuși!
Cei din afara bisericii în schimb, au pretenția să fim sfinți din momentul în care am renunțat să mai traim ca ei! Practic ei ne cred sfinți și tot ei sunt contrariați când iși dau seama că nu suntem! Nimeni însă nu este revoltat când cineva pictează fară să fie da Vinci, cântă la chitara fara sa fie Clapton sau joaca fotbal fără să fie Messi! Fiecare iși dorește însă sa fie poate Messi, Leonardo, Clapton sau…sfânt, insă genialitatea, ca și sfințenia chiar dăcă presupun multă muncă, efort, sunt totuși daruri pe care le poți primi sau nu, de care ești capabil sau nu! Așa cum nici un șchiop nu o să ajunga Messi, orb Leonardo, sau ciung Clapton, tot la fel nu fiecare din biserică poate ajunge sfânt! La urma urmei pentru noi nici nu e obligatoriu sa reușim ci doar sa fim pe drum înspre acolo când ne întâlnim cu moartea!
Doar pentru voi, cei dinafara bisericii, este necesar să fim toți brusc sfinți, în timp ce voi puteți juca fotbal, cânta la chitară, picta….ca un oarecare, toată viața!

16.08.2022