Sunt și lucruri pentru care vă invidiez sincer pe voi cei care ați rămas în țară! Unul dintre ele ar fi numărul mare de biserici, mânăstiri,  la care fiecare poate ajunge, dacă dorește, pe jos, în doar câteva minute! Nu știu dacă în toate, dar în biserica din cartierul meu sunt slujbe zilnic! Mare și folositor lucru pentru cineva care are timp și dorește să participe la ele, mai ales în perioada postului! La slujbele de dimineață, vine în general destul de puțină lume, dar aceștia care vin, vin doar pentru rugăciune, nu să se vadă, sau să schimbe ultimele impresii politice!
Liturghia Darurilor mai înainte sfințite este dimineață de dimineață (când se face dimineață) un adevărat balsam pentru suflet!
Semiobscuritate, liniște, doar vocile preotului, citețului și răspunsurile și acelea doar murmurate a celor câtorva enoriași veniți! Din când în când clopoțeii de la cădelniță, mirosul de tămâie, toate acestea împreună crează o stare propice rugăciunii, parcă tot mai greu de găsit chiar în biserică!
După o oră pleci cu adevărat mult mai împăcat sufletește și parcă te simți mai aproape de ce ar trebui să fii, mai aproape de Dumnezeu și mult mai departe (sau legat) de grijile cotidiene!

Slavă neţărmuritei Tale milostiviri, Doamne, slavă Ţie!

20.03.2025