Viața mea se aliniază mai totdeauna după legea lui Murphy care spune:  „Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost”!

Astăzi două amintiri din facultate.
Am terminat liceul la fară frecvență (asta e altă poveste tot după legea lui Murphy mai sus enunțată) și m-am prezentat în  București la examenul de admitere la facultatea de zootehnie, fară să mă fi pregătit un singur minut, doar ca să văd cum funcționează un astfel de examen.
Mi-a lipsit foarte puțin ca să fiu admis!
Lucru ăsta m-a ambiționat și m-am pus cu burta pe carte, învățând tot…mai puțin subiectele pe care le primisem cu un an înainte.
Desigur le-am primit pe aceleași și am ieșit din examen fară să scriu ceva!
Probabil trebuia să ajung veterinar nu zootehnist. Și am ajuns!
Nu am să vă povestesc câte „ghinioane” am întâlnit în cei 5 ani de facultate pentru că nici nu le mai știu pe toate și oricum ați crede că fabulez, dar vă povestesc totuși unul din anul 4, pe aceeasi temă ca cel de mai sus.
„Medicala” la Cluj era o materie la care ori știai, ori nu treceai niciodată! Aveam un coleg arab care era în anul 4 când am început eu facultatea și tot în 4 era când am terminat-o, din cauza prof. Ghergariu la care nu se trecea dacă nu știai, chiar dacă tatăl tău avea câteva sonde de petrol și tatal lui Khalid avea!
Pentru examen am reușit să învăț 3/4 din curs! Era f. mult majoritatea colegilor reușeau, în cele 10 zile, abia jumătate, dar cu puțin noroc, dacă două din cele trei subiecte veneau din jumatatea învățată, treceai anul!
Eu care știam ca „norocul” mă ocolește cu grije de când mă știu, am mers „la sigur” cu 3/4!
Desigur la examen toate cele 3 subiecte au fost din sfertul neînvățat!
A fost o vară foarte lungă, dar în toamnă am luat o notă cu care nu se prea pot lăuda cei care au terminat la Cluj!
„Tot raul este spre bine” se spune, dar eu tare m-am cam săturat de astfel de bine si mi-aș dori să fie și binele spre bine!

2.07.2025