Mie dor de timpul fără internet în casă,
de vremea când stăteam cu toți la masă
şi povesteam unul cu altul, despre ciorbă
rostind cuvinte pe rând, vorbă, cu vorbă.
Dacă doream sarea, spuneam din gură,
nu prin mesaj, pe telefon, prin tastatură.
Toți așteptau să începem să mâncăm
Nu ca acum, pe facebook să postăm
Poze cu ciorba, de sus și dintr-o parte,
tocana de cartofi, ornata ca la carte.
Şi gazdei mulțumeau la urmă, fiecare
Fără sa-i dea pe cont un like şi tata mare.
Mie dor de timpul când aveam prieteni
Şi beam cu ei până eram cu toții țepeni.
Aveam doar cinci, sau șase, da erau reali.
Acum avem trei sute, din ăștia virtuali.
Ce nu te ajută nici la băut și nici la treabă
Sunt doar în lumea virtuală tot o zdroabă.
Mi-e dor să văd mergând iar pe un trotuar
Oameni ce nu privesc în transă în celular
Eu vreau să mor călcat de-un şofer afon
Și nu de unul ce tocmai se uita în telefon
Într-un cuvânt de internet m-am săturat
Si vreau liber să fiu și ne-teleghidat!
23.11.2016
Lasă un răspuns