Undrea

20181206_064924

Luna lui Undrea
nu-i ce trebuia!
Nu e serioasă
nefiind geroasă,
nu lasă să cadă
urmă de zapadă,
este bine în plus
cu grade Celsius!
Plouă în neștire,
plouă fără oprire,
iar Moș Nicolae
înoată prin ploaie
și ajuns în casă,
daruri ude lasă!
Poate de Crăciun
Undrea e mai bun
că m-am săturat
să tot fiu murat!
(mai bin’ congelat!)

6.12.2018

Iarna pe….Straße

Plouă! Nu plouă, toarnă! Toarnă cu nerușinare! Poți jura că are normă; într-un ceas vom sta sub mare! E prea mult pentru canale, prin râu parcă circulăm! De mai plouă o oră îi jale: în mașini ne înecăm! Cad stropi mari (cam cât o prună) cu viteze amețitoare, când lovesc de tablă, sună! Muncă pentru … Continuă lectura „Iarna pe…Straße”

dsc_0561

Plouă! Nu plouă, toarnă!
Toarnă cu nerușinare!
Poți jura că are normă;
într-un ceas vom sta sub mare!

E prea mult pentru canale,
prin râu parcă circulăm!
De mai plouă o oră îi jale:
în mașini ne înecăm!

Cad stropi mari (cam cât o prună)
cu viteze amețitoare,
când lovesc de tablă, sună!
Muncă pentru ștergătoare!

Nu mai văd nimic în față
prin parbrizul aburit,
circulăm de parcă-i gheață!
Iarnă bine ai venit!

4.12.2018

Precolind

20181127_170309

Vino, vino, iarnă odată,
nu ne da într-una roată!
Haide îneacă-ne în zăpadă,
toamna ca să nu ne vadă,
cu omăt alb ne învelește
până spicul încolțește!
În april doar să-l topești,
câmpul apoi să înverzești
si să lași în urmă viață
că m-am săturat de ceață,
de întuneric și de ploi,
de brumă și de noroi,
și de depresiva stare,
hai, că nu mai am răbdare!
Vino iarnă, vino acum,
nu mai zăbovi pe drum!
Hai cu vinul fiert cu tot,
cu castane, cu măr copt,
haide iarnă, adu povești,
flori de gheață la ferești
Și să vii la colindat,
în Ajun cum e lăsat,
că ți-om da colaci și nuci,
câte vei putea să duci!
Hai cu colindători alai,
haide iarnă, unde stai?
Nu-l uita pe Moș Crăciun,
hai cu tot ce ai mai bun:
fericire, sănătate
si cu spor la toți, în toate!
Cu credință în Dumnezeu!
Haide iarnă, te rog eu!

27.11.2018

Ca Brumar

tree-1511603_960_720

Ma simt ca luna lui Brumar
șters, cenușiu, fără verdeață,
soarele luptă, în zadar,
să-mi picure un dram de viață!

Sunt fără vlagă, sec și uscat
că un ogor arat și neîncolțit!
În mine sufletul e înghețat,
încremenit, uitat și pustiit!

Copac eu sunt, mort, desfrunzit,
bun de popas pentru o cioară,
sinistră ca și propiu croncănit,
ce stă o clipă și-apoi zboară!

Sunt arsa iarbă a lui Brumar,
ce-așteaptă stratul de zăpadă,
să-o îngroape chiar dacă-i sumar
ca nimeni să … nu-o mai vadă!

22.11.2018

O zi de Brumar

gross_november

Zi de toamnă cenușie;
tristă,
rece,
fără viață…
Nici urmă de bucurie,
parcă stai cu Moartea în față!

Frunze moarte,
putrezite,
nuci căzute pe trotuare,
crizanteme ofilite,
ceață,
grea,
apăsătoare….

Cate un croncănit
de cioară
dintr-un vârf de pom
uscat….
Sinistru!
Te înfioară,
de parcă te-a blestemat!

Străzi pusti
și
părăsite
cu lumini de felinar…
Case vechi,
nelocuite…
Zi urâtă de Brumar.

15.11.2018

Duhul întristării

depression-taking-off-the-mask

Doamne, duh de întristare
din toamna mă cotropește,
multe luni, fără încetare,
până când lumina crește.

Sufăr fără să mă doară,
fără rană sângerez,
sufletul-îmi dă să moară,
nu mai dorm; plâng și veghez!

Nu pot Doamne să-l gonesc
nici prin post, prin rugăciune,
mii de ori dacä rostesc,
într-o zi, prea sfântu-Ți Nume!

De se poate Doamne îți cer:
ușurează-mi acest chin!
Dă-mi putere să nu pier,
și să îl înving! Amin!

5.11.2018

Rondel depresiv

 

Ploua din cer cu întristare,
plouă afar și plouă în mine,
cu lacrimi mărunte amare,
plouă tăcut cu suspine.

Plouă mocnit fără încetare,
speranță nu am de mai bine,
ploua din cer cu întristare,
plouă afar și plouă în mine.

Se spală încet a lumii culoare
nuanțe de gri încep să domine.
Din sufletul meu pâna în zare,
plouă cu amare suspine!

Ploua din cer cu întristare.

16.05.2018