Plouă în sufletul meu iară
Cu lacrimi amare de toamnă
Şi-n barul pustiu şi afară
Gânduri în noapte mă cheamă
Cu lacrimi amare de toamnă
Aiurea în bar şi acasă
Aştept să sosească o doamnă
Cu negru linţoi şi cu coasă
Şi-n barul pustiu şi afară
E aceeaşi tăcere de moarte
Mă simt aşteptând într-o gară
Un tren care pleacă departe
Gânduri în noapte mă cheamă
Şi-n barul pustiu şi afară
Cu lacrimi amare de toamnă
Plouă în sufletul meu iară
19. noiembrie 1987
In timp ce portarul suedez tragea de timp (spre bucuria tuturor) mă gândeam ca un joc de echipă reflectă foarte bine mentalitatea naționala si/sau mersul țarii.
Încă un antrenor in care ne-am pus mari speranțe si ne-a dezamagit (ca si ceilanti de la Revoluție încoace). Inca o selecție după „apartenenta politică” nu după realizările anterioare. Incă odată se vede o animozitate intre cei „din afara” si cei „de acasa” Inca odată comparatii sforăitoare intre „geniile” noastre si ale lor care nu sunt sustinute de fapte ci doar de cuvinte umflate. Inca odata sperante spulberate de care nu e nimeni de vina!
Comparatia intre socialism si democratie se cere de la sine si atat in sport cat si in societate realizările au fost atunci mai mari decat acum!
Nu am nostalgii socialiste (m-as lipsi cu drag de cei 30 de ani traiti in socialism) dar atunci spre deosebire de acum, eram o natiune, patria/tricolor nu erau doar cuvinte, pentru greseli raspundeai!
Aveam realizari colective, nu doar individuale!
In privinta sportului România era un nume în gimnastica, canotaj, rugby, handbal, scrimă, tenis, box, lupte……
Astăzi la nivel de nationala nu ne mai clarificăm la turnee finale, noi care eram campioni mondiali, olimpici sau europeni! Si asta cu toate ca avem deschidere la lumea larga! Sau poate tocmai de aceea!?
A fost mai bine atunci?
Nu, e mai bine acum!
Dar nu pentru noi ca popor, nu pentru mândria noastra nationala, nu pentru unitatea noastra, nu pentru patriotismul nostru, nu pentru imaginea noastra in lume, nu pentru incredere in poporul din care facem parte, nu pentru viitorul nostru!
Noapte bună români, visati frumos!
Cine mai crede ca Johannis este bine vazut in strainatate sau macar in Germania ( ca-i de a lor nu?) sa citeasca articolul din Spiegel . Se pare ca pe români i-a înselat, pe nemti nu!
Articolul apare sub titlu: Eroul care a esuat si totusi va câștiga!
Subtitluri:
Johannis se da drept președinte activ dar nu a fost niciodată
Multe promisiuni rare realizări
Simbolul (lui) Tăcere și pasivitate
Nu dar l-am văzut pe Klaus
ăla de-i lipsit de phalus
Ala care când vorbeste
toată l.. u ..m.. e ..a.. a.. t ..i ..p ..e ș.. t ..e!
Până ajunge la sfârsit
ai uitat tot ce-a rostit!
Mare cât o zi de post
și rânjește ca un prost
un desen ne-animat,
grobian si ingâmfat!
Azi doar fraierii mai spun
că Johannis ar fi bun,
dar voteaza in neștire
să rămână in …adormire!
că de începe sa conducă
va duce țara de râpă!
Mai ceva ca Veorica,
după cum vrea Angelika!
Deci români vă adunati
și plăvanul nu-l votați!
Dacă vreți sa aveti o tara,
altfel ea o sa dispară!
Dacă vreti un viitor
Nu vă vindeti nemtilor!
Singura cale sa aflam si noi plebea cat ii duce capul pe cei doi candidati, câte si ce rufe murdare au fiecare, ar fi un „duel” televizat!
Dăncilă, femeia aia proastă, de care se rușinează toată lumea, i-a aruncat mănușa lui Johannis. Pai după cum e catalogată in urma unui duel, cu oricine, ar pierde si mai multe voturi! N-ar avea de câstigat iar de pierdut a pierdut oricum! Deci ori nu e normală ori chiar are argumente sa-l învingă pe Johannis!
Johannis care e curat ca lacrima, destept brici si oricum deja presedinte…. a refuzat!
Desigur el are numai de pierdut!
De pierdut in fața lui Dăncilă sună de-a dreptul palpitant!
Întrebările care apar ar fi: „De ce are de pierdut?” Ce are de ascuns? De ce nu trebuie sa stim si noi? Ce bărbat e asta care se teme de o femeie? Ce presedinte e asta care nu are simtul onoarei?
Cui nu-i dă de gândit refuzul asta are o problema!
Cu capul!
Mă hotărâsem să nu mai vorbesc de Johannis pentru ca ajunge sa-i scriu/ citesc numele ca să devin un butoi de nervi!
Faptul ca Johannis scoate atatea rahaturi din gura si lumea il crede/accepta, fară o reacție, e de natura sa-mi creasca tensiunea, la nivel de accident vascular!
Klaus Werner Johannis se dorește presedinte a tuturor romanilor iar functia lui este, pardon ar trebui sa fie, ceea de mediator intre fortele politice si de reprezentant la țării la nivel international.
Au avut loc alegerile de presedinte si lumea l-a ales in proportie de 40%. De ce atatia se identifică cu el pentru mine e o enigmă, dar asta nu face acum parte din subiectul discutiei. Oricum sunt fericit ca am emigrat deja, fiindca n-as putea trăi intr-o tara in care tot al doilea e un Johannis!
60% nu-l doresc ca presedinte și ii pot întelege dar asta e democratia: dictatura majoritatii (cu toate ca in esentă e o minoritate ceea care il sustine cu adevarat)
Spre dictatura doreste si Herr Johannis sa ne conducă si declara cu nonsalanță:
„Lupta noastră este pentru îndepărtarea totală a PSD-ului de la putere! Veniți la vot ca sa îndepărtați complet PSD-ul..”
Candidata PSD reprezinta insa un sfert din populatia țarii si sigur daca ar vorbi două vorbe pe minut in loc de mai multe si cu greseli ar reprezenta mult mai mult!
Acum mie imi este indiferent daca mai există sau nu PSD-ul dar voua nu ar trebui sa vă fie! Bun, rău este totusi opozitia restului de partide din tara! Când nu exista opozitie apare dictatura! Și asta o stie oricine! Totusi „presedintele vostru” se declara in uralele maselor anti-democratic ca imparțial stiam ca nu e!
Modelul care il urmează este cel german in care intre CDU-CSU si opozitia lor traditională SPD nu exista diferente si unde singurul partid opozant, AfD, este sistematic tocat de mass-media, cu toate ca an de an acest AfD are tot mai multi simpatizanți!
Sunt curios daca Merkel reuseste sa ramana prima fara opozitie sau ucenicul ei Johannis!
Eu pariez pe calul vostru!
Plebei îi este frică
ceva rău să zică,
de cel care are
putere mai mare,
sau este „mai sus”
și are de spus
(deh, capul plecat
nu este tăiat)!
Că-i democrație
sigur că se știe,
dar tot îi e teamă
mai tare să geamă,
oricât ar durea,
orice ar încasa,
de la cel pe care,
ea l-a facut „mare”!
Căci nu poți să știi
ce ai putea păți
de la cei „de sus”
dacă te-ai opus!
De-aia cel mai bine
taci și ții în tine
până altcineva
va schimb ceva;
mai bine ești bou,
decât mort
…..erou!
5.11.2019
Sibiu
