Vrăbiuțe

A fost o vreme când tara noastră producea valoare, când eram competitivi, când uneori câștigam desi concuram cu țări mult mai dezvoltate, mai puternice economic, tări cu tradiție în domenii in care noi eram începători.
Talente există cu siguranță si astăzi, ce lipseste este „cultivatorul profesionist” plus o acută lipsă de identificare cu altceva decat propria persoană!
Nu am să vorbesc de tractorul romanesc, de ARO, de industria petrolieră, de zootehnie/agronomie/viticultura, de Gerovital….am să mă opresc astăzi doar la sport.
Mie imi este greu să le explic nepotilor ca au fost vremuri cand cuvantul gimnastica se confunda cu Romania, cand handbalul, canotajul, erau probe olimpice la care ne gandeam ce medalie luam sau cate, ca a existat o echipa din Romania care a castigat Cupa Campionilor la fotbal….Imi este greu pentru ca intre timp, acum in timpul lor, Romania nu mai exista!
Nu cred ca diferenta de pregatire, de material competitional nu era la fel de mare intre noi si ei pe vremea lui Patzaichin pe cat este si azi! Nu cred ca Delta nu mai da nici un Patzaichin! Diferenta este fie la cel care il pregateste, fie in capul noului Patzaichin! Fie amandouă!
Cel mai bun exemplu fiind Steaua (lui Becali) unde nu exista antrenor pe valoarea jucatorilor, unde jucatorii devin vedete fara sa fi realizat ceva!
Tot timpul s-a spus ca banii multi fac diferenta in joc. Poate la altii, la noi nu-i nici o diferentă intre un jucator pe care se asteapta 50 de milioane suma de transfer si un fotbalist de 35 de ani de la Clinceni! După tatuaje, bolizi, frizuri, damele care roiesc in jurul lor ai putea jura ca sunt fotbalisti la Real! Abia când ii vezi la muncă iti dai seama ca sunt singurele asemănări cu adevarații fotbalisti/sportivi!
Intrebarea rămâne: cum ii fac eu pe nepotii care nu-s nascuti în Romania sa fie mândrii de partea lor de sange romanesc?
Am nevoie urgent de un Dobrin, un Năstase, o Nadie, un Patzaichin, un Hagi, un Stângă, un Duckadam….