Pescar bătrân

early-morning-sunrise-reflection-mist-fog-rise-flow-river-water_vym9wnm__F0000.png

În zorii zilei
un pescar,
adus ușor de spate parcă,
pe balta dintre dealuri iar
norocul și-l încearcă.
Un biet pescar,
trist și bătân,
îi poți citi pe față
că multe zile nu-i rămân,
din necăjita-i viață.
Dispare-ncet
in trestii,
pe tăcute,
intrând ca într-un mormânt!
Urme de pași
rămân în spate,
în reavănul pământ.
Din baltă
ceața se ridică…
Raze de soare
strălucesc din nor,
o adiere
oglinda apei strică,
iar trestia se-nclină
și freamătă ușor.
Și-n timp
ce balta ca din moarte
la viață se trezește,
un biet pescar
în trestii, nu departe,
spre veșnicie
cu un oftat
…pornește.

29. martie 2014

Apartament deja închiriat

vedere inima deschisa

În inima mea cu 4 odăi
În care ai intrat pentru vecie
N-am să-ţi aduc alţi chiriaşi
Dar o să-ţi cer intr-una chirie.

Din inima mea cu 4 odăi
Şi multe ferestre lipsite de soare
Nu poţi fugi de vrei să te muţi
Uşile fiind…. interioare!

Şi am să te duc în inima mea
Când nu o să mai mişte din temelie
Pe ţărmul în care n-ar trebui
Să se plătească vreodată chirie.

24.01.1987 Cluj

Nu îmbătrânesc frumos

elderly-152866__340

Nu îmbătrânesc frumos
sunt un soi de acritură
n-am răbdare, sunt nervos
și sunt tare rău de gură!

Totul mă nemulțumește!
De nimic nu sunt surprins!
Nimic nu mă încălzește!
Sunt mereu un arc întins!

Nu sunt tipul de bunic
ce-l dorește fiecare;
explodez chiar din nimic
și muștaru iute-mi sare!

Ingroziți fug toți de mine
nepoții mă lasă în pace
câinele de-l chem nu vine
nevestei acas’ nu-i place!

Sper sa nu-o fi speriat
și pe doamna grațioasă
ce în negru s-a îmbrăcat
asortându-se cu o … coasă!

30.01.2019

Un câine

20190213_150322

De un stăpân mai bun aş vrea să ai noroc
că eu ursuz, cum sunt, nu te-am prea luat în seamă!
Aveam mereu de lucru, când mă chemai la joc,
Iar noaptea te-am bătut uitând că erai mic şi poate ţi-erea teamă

În casa mea, prea mare, aveai şi tu un loc,
dar te-am trimis să dormi afară, în pritvor!
Te-am alungat în frig „de ce să stai la foc”
și n-am ţinut la tine, mai mult ca la covor!

Iar dimineaţa, când doar ochii îţi luceau din nea,
vedeam în ei aceeaşi dragoste nestinsă
pentru stăpânul tău, ades cu mâna grea
şi aceeaşi fericire, pentru bucata zvârlită,
sau foarte rar întinsă…

Tu m-ai iubit, m-ai tot iertat, deşi eu nu o merit,
căci nu ti-am dat decât un colţ uscat de pâine!
De când tu nu mai eşti, cu noi, răspunsul îl evit
la întrebarea: care din noi a fost adevăratul câine?

7.05.1987

(în amintirea lui Brandy)

Bătrânul din oglindă

20181125_140437

Un bătrân azi mă privea
din oglindă obosit!
Cunoscut mi-se părea,
poate l-am mai întâlnit!

Semăna cu cineva…
N-aș putea să spun cu cine!
După ochi însă-mi părea,
că ar semăna cu mine!

Era însă mai uzat,
mult mai „tăvălit” de viață,
cum eu n-o să fiu vreodat’
și privea parcă în ceață…

Nu l-am întrebat nimica,
oricum nu mi-ar fi răspuns,
am plecat cuprins de frica
că aș fi eu … așa ajuns!

30.01.2019