Explicație

Fiindcă port, în toiul verii,
pantalonii lungi pe mine
(este soare și sunt negrii),
mă întreabă toți:
„Ți-e bine?”
Cred că e un fir de iarbă,
din păcate nu știu care,
care face să îmi fiarbă
pielea toată,
pe picioare!
Se înroșeste
și se umflă,
e lucioasă
și mă doare!
Bine e
când vântul suflă;
umbra,
gheața ‘s alinare!
Cortizonul nu mă ajută
nici altfel de tratament!
Boala asta e „bătută”
doar de asfalt
sau de ciment!
Dar nu pot să pescuiesc
în oraș doar… pietoni
de-aia afar’ mă perpelesc
la soare,
în pantaloni!

5.06.2019

Viață de cacao!

o20190416_182434

De cacao îi viața mea;
fără zahăr, fară lapte
și rețeta aș schimba,
însă asta nu se poate!

Zahăr dacă cer un pic,
nu primesc, că-s diabetic!
De cer lapte, într-un ibric,
nu primesc nici dietetic!

Mi-aș dori puțin piper,
să o fac condimentată!
Nu primesc oricât tot cer
nici un bob, măcar odată!

Și o aromă ar fi bună,
ceva nou să pun pe limbă;
o stafidă, o alună,
dar rețeta nu se schimbă!

Ca să-mi fac viața gustoasă
și sare aș pune în ea !
Dar nu capăt nici grunjoasă!

Cacao…făr’ altceva!

16.04.2019

Viața altuia

Arm_und_Reich_760

Alții viața mea trăiesc:
în vila mea s-au mutat,
limuzina mea folosesc,
serviciu meu l-au preluat,
în locul meu se odihnesc,
în concediul meu au plecat!

Eu viață lor probabil trăiesc!

În pat însă locul le-am luat!

Nevasta din viața furată,
n-au reușit să îmi sufle:
copiii cu ea îmi spun tată!
Să facă și ei cu a lor fufe!
Acelea mereu dezbrăcate,
expuse continuu în ziare,
cu țâțe și funduri umflate,
ca vacile în târg la vânzare!

Viața la alții o trăiesc:
apartamentul meu e palat,
pe care saracii îl doresc,
am de baut și mâncat!
Am chiar mașină, nu-i nouă
și un servici greu și murdar;
alții visează amândouă
întreaga lor viață; în zadar!
Merg în concedii la mare,
cum alții nici n-au visat,
așa că aș avea o întrebare:

„Cine îmi ia locul… in pat?”

Morala
Nimenea nu-i mulțumit,
pe pământ cu ce-a primit,
dar la toți Domnul le-a dat
ceva ce…. nu-i de schimbat!

25.04.2019

Interviu cu Altețea Sa Sarsailă I

devil-phone

Întunemicimea voastră mulțumim că-ați acceptat ca să vorbim pe-o temă de mare interes:
„Tehnologia ca armă de succes”.
Vă rog să ne vorbiți în continuare, de realizarea dumneavoastră cea mai mare, cu care ați reușit de-ați înșelat pământu întreg, în lung și-n lat!

Realizarea cea mai mare ca demon, este banalul aparat numit smartphon!
Cu el in mare parte noi am reușit chiar și monahii de i-am pacălit: în loc de rugăciunea nesfârșită acuma-s ocupati mesaje să trimită!
În locul la mătăniile ce tineau in mână acum au celularul ce zumzăie și sună!
În locul la tăcerea monahală, avem de-acuma, vorbărie digitală!
Am reusit prin smartphon, chiar, ca să intrăm până năuntru în altar!
Si nu mai trebuie la Sfânta Liturghie sa indemnăm câțiva să facă gălagie; de acuma deranjam tot prin smartphon, prin melodii sau sunerii de telefon!La cel ce in slujbă ingenunchează il spunem iute :”Acum fotografiază!”
La altii indemuri arzătoare le-aduc: „Ia vezi ce-i nou acuma pe Facebook!”
Si afara, in lume, e in mâna tuturor, de când pot butona și până mor! Chiar la volan, pe jos, pe bicicletă, pe masă lângă ciorba și la toiletă!
Și dragoste când faceți voi, în pat, va sta alături, fiind pus pe înregistrat!
La teroristi este sistem de declansare, tot el tradează apoi, a lor localizare!
Prin el sunteți continuu ascultați și ținte pentru drone chiar marcați!
Prin micul aparat ce aveți în buzunar noi ducem lumea întreagă sigur în tartar!

Intunericimea voastră mulțumim, ne spuneți oare de el cum ne lipsim?

N-aveți o rezolvare că prea tâmpiți sunteți!
Îl țineți drept idol!
Voi singuri nu puteți!
16.04.2019

Fabula cărăbușului îndrăgostit de felinar

Nachtfalter-Lichtverschmutzung-Licht-Fotolia_82295393_Alexey_Protasov.jpg.3069377

Aseară pe la ora 10
neînţeles, un cărăbuş de mai,
(de-un felinar cu o lumină rece),
s-a aruncat … sub un tramvai!
Felinarul numai mâine în zori
probabil lipsa o să-i simtă,
încojurat e acum de admiratori
ce se întrec în laude să-l mintă.
Când soarele in zori va răsări
Va dispărea „poporul” ce roiește
abia atunci și el se va trezi
că şi cel drag, ca niciodat, lipseşte!
Va înțelege stâlpul că e vinovat
Pedeapsa zău îi e nemăsurată:
Să-i lumineze trupul tot mai lat
până când şina v-a fi iar curată!

MORALA
(şi sper că nu-e în zadar):
Lumină de-ţi doreşti în mai
n-o căuta pe lângă un felinar
că o sfârşeşti sub un tramvai!

Cândva  în 1988

Dulce festin

79-799696_view-fat-man-fat-man-sitting-png

Am diabet și ficat gras,
dar
de mâncat, eu nu mă las!
Nici
de băut nu divorțez, cum ai cerut!
Te atenționez!
Mereu îmi spui:
Ține dietă, apoi te sui pe bicicletă!
Ce rost mai are, la vârsta mea?
Sunt la plecare, spre altundeva!
Nu vreau salată, eu vreau slănină,
Vreau înghețată, nu insulină!
Vreau vin să beau, nu apă plată!
Zilnic mai vreau, o ciocolată!
Când mă voi duce din astă lume,
voi fi un dulce

 „festin”

la râme!

earthworm-151033_960_720

21.01.2019

Instantaneu primăvăratic

0065428A_AED972721AB400F58ABCE18243D189D0

Primăvara a venit;
câmpul tot a înverzit
și e plin de viorele,
de narcise și lalele!
Mugurii dau să pleznească,
magnoliile să-înflorească,
mărăcinii’ s plini de flori…
Ești ușor,
ai vrea să zbori;
deschizi geamul, calci pe gaz….
Țac!
Ai și dat de necaz!
Că de atâta cald și soare
peste tot la drumul mare
iar haiducii au ieșit
cu radarul
la pândit
și vânează dintre tufe,
carnetul ca să ți-l sufle,
să te lase fără pungă,
primăvara să-ți ajungă!                               Nu mai are nici un rost,
să le spui ce, cum a fost….
Să te scuzi că ai greșit,
fiindcă ești îndrăgostit
și la vară nu mai faci….
Cel mai bine e sa taci!
Rămâi calm și la volan,
dacă nu vrei vre-un bulan,
să îti treacă de zburat
prin zefirul parfumat!

27.03.2019