Creștinului nu-îi este dat
ca să-şi adune bogăție,
fiind însă binecuvântat
ca să trăiască-n sărăcie.
Unui ateu născut bogat
lăsat e, norocos să fie.
Pare să fie blestemat
ca să trăiască în bogăție.
Săracul, gunoiul îl plătește
la groapă cineva să-l pună.
Bogatul, un fraier își găsește
ce-l cumpără pe o plată bună!
Orice ar face în viața fiecare,
săracul mai mult sărăcește
şi nu fiindcă habar nu are,
sau mintea lui nu strălucește.
Bogatul, în schimb, fără să știe
să vândă, sau să târguiască,
se umple și dormind, de bogăție,
fără o clipă să se obosească.
La poarta raiului când or să fie
cărându-și ei bagajul, fiecare,
bogatul nu va încăpea de bogăție!
Săracul da, că el…. nimic nu are!
30.01.2017
Lasă un răspuns