Zgribulit în pat eu zac,
am cules o gripă iară
care mi-a venit de hac
şi prin tuse mă omoară.
Măi, tușesc fără încetare!
Ochii vor sa-mi zboare afară;
pietul, gâtul, tot, mă doare
în cap, parcă am o moară.
Am băut sirop de tuse
(la trei zile cam o vadră)
dar nimic nu îmi aduse,
căci tușesc porție întreagă.
Ma aștept ca în curând,
plămânii să-i scuip afară
și tușesc de nu mi dau rând,
juri ca-s tobă militară!
Vreau atât să vă mai spun:
cu tusea de astă-dată,
dacă nu o să mor acum,
nu cred să mai mor, vreodată!
8.02.2016
Lasă un răspuns