Soarele raze răsfrânge
peste toți, peste sicriu,
o trompetă prelung plânge
și nimic nu pare viu!
În față un predicator
amintirile le încurcă,
cei cerniți la locul lor,
în gând sigur le descurcă!
Pe sicriu, apoi, cu zgomot,
se aud bulgări de pământ,
ca un cântec sec de clopot,
ce răsună din mormânt.
Cei veniți la înmormântare
se reîntorc iar înspre viață,
între timp o umbră mare,
groapa înghite hrăpăreață.
22.09.2017
Lasă un răspuns