Drumul până la mormânt
Şaize’cinci de ani durează.
De copil am acest gând,
Sincer chiar mă obsedează.

Încă îmi par o veșnicie,
Deși au rămas doar 10.
Nu prea vad ce bucurie
Pot să am până vor trece.

Că dezamăgiri într-una
vin fără să facă nazuri.
Bucurii? De loc! Nici una!
Doar probleme și necazuri

Sigur, Crucea o voi duce,
Chiar de-i grea pân’ la sfârșit
Ca s-aud vocea Lui dulce:
„Intră, mult ai patimit!”

31.01.2016