Pe vremea când credeam
„Nimicul” că există,
doar îndrăcit eram,
și viața mi-erea tristă!

Nimic nu-mi ieșea bine,
toți oamenii uram
și ei fugeau de mine,
doar dacă îi priveam!

Dar într-o noapte, l-am visat
pe Domnu’ Iisus Hristos!
Părea pe mine supărat
și parcă furios!

Am mai visat pe Maica Sa,
zâmbind cu bunătate!
De atunci, aud inima mea,
cum în credință bate!

N-am reușit ca să iubesc,
toți oamenii din lume,
dar astăzi nu-i mai îngrozesc,
ba, fac cu mine glume!

Iar viața-mi, este de trăit
deși  târăsc la cruce;
dar știu, nu singur osândit;
Iisus cu mine o duce!

21.08.2018