Răutatea mea din fire
galbenă și lipicioasă
dintr-o dată cu grăbire
caută afar’ să iasă!
Prin nas curge neîncetat,
dureroase rani lăsând;
creierii cred i-am suflat,
sinusurile sunt la rând!
Apoi iasă când tușesc,
cantități de speriat!
Nu știu cum de reușesc,
să nu mor … asfixiat!
Pleoapele îmi sunt lipite,
de ceva galben maro!
cu privirile mijite
arăt ca … Marlin Monroe!
Cred ca-i boala de măgar,
câteodată sunt, nu-i vorbă,
cum am luat-o n-am habar!
Prima vrabie cu morvă!
12.12.2018
Lasă un răspuns