Iată-mă ajuns în gară,
după un drum fără sfârșit!
Aștept trenul să apară
trist, tăcut și obosit!

Mă îndrept înspre apus
n-am deloc bagaj cu mine,
iar bilet am luat doar dus,
pentru primul tren ce vine!

In vagon e plin de lume;
bătrâni si bolnavi sunt mulți!
Nimenea nimic nu spune,
pare un tren de oameni muți!

Ne adâncim tăcuți in noapte
ca intr-un prelung tunel
cineva părând că bate
în vagon cuie de oțel!

Ne oprim! Ultima oară…
Drumul nostru s-a sfârsit!
Nimeni însa nu coboară,
toți adânc au adormit!

25.06.2019