Departe de mine gandul de a contrazice o „voce” a ortodoxiei, doar fac niste raționamente, cu speranța ca intră „cineva” pe blogul meu asta de doi bani și-mi explică unde greșesc, dacă greșesc!
Cartea Sfântă ne recomandă, când va aparea Antihristul, sa fugim în munți și să incercam să supraviețuim acolo. Mai stim din Sfinții Părinți ca în vremea aceea se vor scurta zilele și ca cei credinciosi și învățați cu postul, vor supraviețui cu f. putin și vor fi ajutati de Dumnezeu să nu fie găsiți.
Acum multe voci ortodoxe îndeamnă să ne retragem deja „in pustie” sa ne cumpărăm o casuța, pamânt, panouri electice, să învațăm ce e comestibil și ce nu, cu ce putem vindeca diferitele afectiuni, să traim doar din ce putem produce fara sa fim dependenti de nimeni și nimic!
Poate ca intr-adevăr nu ar fi rău sa facem asta, dar mie unuia mi se pare greu de realizat! Si pentru majoritatea dintre noi este chiar imposibil si am sa va spun de ce:
- Chiar atâtea locuri izolate nu prea există in lume si nici chiar în România!
2.Pentru o căsuță, în care se poate cât de cât trăi, după ce pleci din civilizatie, trebuie mulți mulți bani. - Pentru una cu suficient pamânt agricol în jur, din care sa poți trăi, trebuie si mai mulți!
- Iar pentru una cu panouri solare sau microhidrocentrala, nu mai spun!
- Daca „exodul” asta e legal mai trebuie ceva mărunțiș pentru impozitul anual pe casa, pamant, pentru lemnele cu cu care facem focul, pentru semințe, unelte, medicamente samd
Dar sa zicem ca nu întrebam pe nimeni, ocupăm pur si simplu un loc pe care construim și pe care îl lucram, lemnele le luam pur si simplu din jur… - Cum aducem materialele, uneltele, rezervele în varful muntelui într-un codru virgin fără să fim observați?
- Din ce traim până ne-am construit bordeiul cu panouri electrice și am defrișat locul pentru agricultura, până la prima recolta (presupunând ca obținem fără probleme prima recolta)?
- In afară de bărbați tineri, singuri, în putere mai exista si batrâni, femei, familii, iar pentru un batrân, copil, gravidă, familie mare, lucrurile nu mai sunt așa simple!
- Cum poți dispărea din lume cu familie cu tot și nimeni să nu te caute și să-ti dea de urmă rapid mai ales cand dureaza luni până cari totul la locul „faptei”?
Din nou sa presupunem ca ar fi posibil si ne ajută Dumnezeu sa realizam toate astea, singuri singurei și fără să lăsăm urme…
Când vor incepe sa ne caute o sa trebuiască sa părăsim toate acestea pentru pribegie si sălbăticie! Căci de găsit cu tehnologia de astăzi o sa fie floare la ureche!
Eu cred ca „solutia „este fuga fara sa fi legat de nimic si increderea totala in ajutorul lui Dumnezeu atunci cand va veni timpul! Increderea totală in Dumnezeu se face prin practicarea credintei, a rugăciunii, a postului, a milosteniei…
Treaba asta cu „oaza minunata” in varful muntelui, este o poveste frumoasă, care mie imi aduce aminte de bancul acela cu ilegalitatea lui Ceausescu, care se ascundea fară sa-l fi căutat cineva! Oricât am învața supravietuirea in salbăticie, oricât de antrenați am fi, când o sa ajungem acele timpuri suntem tot 100% la mila lui Dumnezeu! Tot El trebuie sa ne apere, sa ne ascundă, să ne hrănească!
Noi ne-am învățat să „chibițăm” în credintă, adică sa fim acolo ca spectatori, nu ca jucători activi!
Eu unul sunt asa!
Imi fac „datoria” de rugăciune fara să mă rog tot timpul! Ori cine se roagă numai când se roagă, nu se roagă!
Postesc, zic eu, dar postul meu nu este înfrânare ci o schimbare, mai ales alimentară, in care devin vegan, dar ma culc tot sătul, si tot plin de patimi si pacate ca …intotdeauna!
Milostenie? Ei, daca am dat o data de doua ori pun bifa si nu mă mai gândesc la ea! Nu ma doare tot timpul durerea aproapelui!
Iar in rest, ca fiecare dupa principiul „Dumnezeu iti dă dar nu-ti bagă in sac!” asa ca mă îndoi dupa cum vrea lumea, nu dupa cum așteaptă Dumnezeu de la mine!
Ori pe unul ca mine nu stiu daca il va ajuta Dumnezeu sa scape, nici chiar daca mă antrenez toata viata, să trăiesc în sălbaticie!
Pentru toti cei care nu ne vom supune urmează martirajul. De lucru asta trebuie sa fim constienti! Nimeni nu poate muri însă ca martir daca nu este întărit de Dumnezeu deci ce trebuie noi sa câștigăm atunci este pe Dumnezeu nu experienta in supravietuire!
Trebuie sa învățăm din Vietile Sfintilor cum au reusit Mucenicii sa devină mucenici! Sigur unii au fugit din calea prigonitorilor (creștinul nu-și caută moartea cu lumânarea) dar cei mai multi au ramas la locul lor, in casele lor, in slujbele lor, pâna li s-a cerut sa se dezică de Dumnezeu, sau pâna viata de crestin nu mai era compatibilă cu trebuiau sa faca! Atunci au mărturisit punându-și toata nădejde doar in Dumnezeu! Nici-unul din ei nu era pregatit, antrenat, pentru chinurile la care au fost supusi! NICIUNUL nu ar fi putut doar prin puterea lui, fara sa fie întărit de Dumnezeu, nici sa le suporte, nici uneori sa scape cu viata din incercările care depășeau orice inchipuire!
Mai este viața actuală compatibilă cu crestinismul? Tot mai puțin dar cred ca inca mai este!
Este buletinul cu cip lepadare? Eu zic ca nu! Daca aveam un buletin cu Hristos pe el cu o cruce si il înlocuiam acestea cu un cip pe care tronau cei trei de 6, in locul crucii, poate ca era!
Este vaccinul lepădare? Eu zic ca nu! (nu nu m-am vaccinat si nu o sa o fac si nu recomand nimănui sa o facă!) Lepădarea o sa fie constientă in timp ce vaccinul este doar o viclenie cu un scop încă neclar! Poate are legatura cu „semnul” dar nu este semnul!
Ca amândouă sunt pre-mergătoare de acord! Dar de la Hristos incoace nu sunt toate „premergătoare”?
Să dea Dumnezeu să ne dam seama când am ajuns la granița de unde începe mărturisirea, martirajul si apoi sa ne întărească sa-L mărturisim până la capat!
Amin!
6.06.21
Lasă un răspuns