Nu-mi doresc nimic, în noul an!

Ce îmi doresc în noul an?
Eu, chiar nimic, fiindcă-i oricum în van!
Dar dacă ar fi, să se împlinească,
aș vrea ca lumea, să gândească:
câți oameni nu mai sunt în jurul lor,
față de miile ce auzim, mereu, că mor?
Cât de „ușoară„-i forma după „vaccinare„
dacă-i nevoie, în spital, de internare?
Ce avantaje sociale le-a adus,
ce au primit, din tot, ce li s-a spus?
Mai fac a treia, a patra, „vaccinare„
acum când au și ei, nevoie de testare?
Chiar vrem să avem o nouă lume
și pentru un numar, renunțăm la nume?
Cei ce se vând, sau s-au vândut, pe bani
ce o sa facă cu ei în doi, trei ani?
De partea cui, ar trebui poliția să fie?
Dorim în dictatură sau democrație?
Să se gândeasca fiecare că odată și odată,
toți vom ajunge, la Marea Judecată!
Dar ca să poată lumea să gândească,
televizorul ar trebui să îl oprească,
și asta pentru mulți nu-i cu putință
de aceea, în noul an, eu nu am, vreo dorință!