Toată viața te smerești,
de la tine lași să treacă,
însă când îi părăsești,
se bucură: „Bine că pleacă!”
De-i întorci cuiva obrazul,
nu-i răspunzi, sau dacă taci,
nu-l faci să schimbe „macazul,”
ci îl umpli doar de draci!
De-ți mai faci și o cruce mare,
și șoptesti: „Doamne păzește!”
dracii în el se aprind mai tare
și din nou, te pălmuiește!
De-i dușman și îi dai mâncare,
nu-i aprinzi pe cap cărbuni ,
te urăște în continuare;
dracii, nu poți să-i faci buni!
…………………………………………….
Înrăită-i peste poate
lumea să o mai poți schimba,
cu un gest de bunătate,
cum era, de mult, cândva!
7.04.2022
Vrăbiuțe 
Bună dimineața, vrăbiuță! 🙂
Așa mai merge… Felicitări!
Mă bucur că muza-ți este alături! 😉
ApreciazăApreciază
Mulțumesc Albatrosule!
ApreciazăApreciază
Avem nevoie sa ne schimbăm pe noi, nu pe alții. Și ai de luptă doar cu tine.
Dar și asta este greu! Uff!
Cu adevărat fără de Tine Doamne nu putem face nimic! Ce e de făcut?
Diavolul se tine de capul meu și nu îmi dă nicicum pace. Nici macar sa mă rog!
Dar cum te poți ruga omule când stai toata ziua cu nasul în internet.
Omul nu e sac fără fund…
Pui pana ai ajuns la gura sacului. Dacă sa umplut cu nimicuri ce rugăciune să mai încapă? Ce gânduri curate?!
Omul cu deșertăciunea se aseamănă; zilele lui ca umbra trec…
Tot ce am scris mă caracterizează! Vai mie!
ApreciazăApreciat de 1 persoană