E greu alături de-un „nebun„,
că nu știi dracii ce îi spun;
acum e bând, blajin, duios
și din nimic deodată furios!
De viață, mulțumit de dimineață,
până la prânz îi este greață!
Îți spune acum că te iubește
și apoi trei zile nu-ți vorbește,
privirea lui trece prin tine,
însă-n a patra zi e iarăși bine
și-așa face cu toți din jurul lui,
acuma e normal, acuma nu-i!
Nu-i trebuie un motiv exterior,
fiindcă el are un „clic” interior,
ce îi poruncește ce să facă,
ce să vorbească, când să tacă,
viața să-i pară extrem de grea,
mai grea decât a oricui altcuiva
și pentru orișice el pătimește,
un țap ispășitor mereu găsește;
oricine-i vinovat de viața lui,
doar el de vină niciodată nu-i!
Dracii care acum îl stăpânesc
de fapt sfârșitul îi pregătesc:
ori de-o cămașă „îmbrățișat„,
ori de o creangă … atârnat!
Care ar fi a lui scăpare?
Desigur o exorcizare!

31.12.2025