În lumea asta, cumplit de imorală,
În care pragmatismul este o calitate,
În care fiecare, pe fiecare înșeală,
o soră ca a mea, e o scumpă raritate.

În timp ce frații între ei se înșeală,
Furându-şi case, averi, pământuri,
Se judecă, pe un pic de agoniseală
Sora mea, are cu totul alte gânduri:

„Să fie între noi totul de-acum legiferat
Căci cine garantează, că fica e corectă?
Și n-ar dorii, fără de ea, să fiu eu înșelat
De-un ginere, că vezi, lumea-i abjecta!”

Îmi vine chiar să râd, când mă gandesc
Că Ioana, fica ei, e om dintr-o bucată.
Ca eu, ca mai bătrân, mai iute o „mieresc”
Și-ai mei, nu se intorc în țară, niciodată!

Dar totuși recunosc, că grija pentru mine
Ascunde (simt) în spate, o mare de iubire
Ce ar face pe oricare, ca să se simtă bine
Mai mult decât ar face, orice despăgubire

23.02.2016