Am un câine Shiba Inu.
Japonez, câine de rasă.
E tot una: tragi cu tunu
sau îl lași singur acasă!
Am crezut întâi că-i castor,
când rodea, cu poftă mare,
masa de televizor,
scaunele, sau vreo floare.
Galerii ca un miner,
a făcut in canapea!
L-a oprit arcul de fier,
altfel chiar trecea prin ea!
E producător de lână,
galbenă și mătăsoasă.
Zilnic poți s-aduni o mână,
de pe jos, la noi din casă.
Schema lui de activitate?
„Fură, ascunde și distruge!”
Să-l dresezi e peste poate;
când îl chemi, se duce, fuge!
Nu îi place nici un câine,
nici de-i pui, nici de-i cațea!
Chiar de-i dai carne, sau pâine
Nu te place, dar….o ia!
Rasa asta nu prea latră.
Dacă totuși însă o face,
îți vine cu prima piatră,
să-l lovești, până va tace!
M-aşi lipsi cu drag de el
Nu risc însă intrebarea:
„Dorești soț, sau vrei cățel?”
Evitându-mi…debarcarea!
29.01.2016
Lasă un răspuns