Inima mamei, este locul sfânt
unde găsești iubire necondiționată.
În rest, oriunde cauți, pe pământ,
nu o să găsești așa ceva… vreodată!
Iubirea ce o primești, adesea de la tată,
e una pentru care, trebuie să lupți mereu.
Ea însă de victorii, e condiționată
dacă te vede „OM”, sau doar un derbedeu.
Iubire de la soră, sau de la frate,
poți să o ai, dar rareori e întreagă.
Doar resturi mici, de la nepoți, nepoate,
sau de la cei de care, în viața lor se leagă.
Soția te iubește, la început, nespus.
Apoi iubirea ei se stinge, spre-nserat.
Copiii în care, tu dragoste ai pus,
de tine uită, de acasă de-au plecat.
Inima mamei deci, e locul sfânt,
unde găsești mereu și necondiționată:
Iubirea. În rest, pe acest pământ,
nu o să-o găsești întreagă, vreodată!
4.02.2016
Excepțională poezie ! Felicitări !
ApreciazăApreciază
Mulțumesc.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa este, nu există iubire mai mare. Frumos ai scris!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc!
ApreciazăApreciază
Frumos poem. Vă felicit!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Când adevărul e cuprins în versuri atât de reușite, impresia devine cu atât mai plăcută.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc! Mă copleșiți cu laude si nu prea sunt învătat!
ApreciazăApreciază