Amiază de vară

timthumb

Lanul-n valuri unduieşte
şi se leagănă sub soare,
când un vânt, firav pornește,
să mai stingă din dogoare.

Potârnichea stă pitită
jos la umbră, între spice.
Doar un greier se agită
liniștea ca să i-o strice.

Un gândac mic şi lucios,
s-a legat cu jurământ
că o să urce curajos,
pe un bulgar de pământ.

Zumzăieşte o albină;
n-are norma de nectar,
la stup o să îi bage vină
când va trece pe cântar!

În copacii de pe drum
un cuc a încurcat iar șirul
şi s-a hotărât acum
de la cap să reia tirul!

Lacu fierbe precum supa
şi miroase a roşioară.
Peștii înoată pe deasupra,
cred ca vor să iasă afară!

Oameni toropiți în vale
întorc fânul să se uşte.
Peste ei cu jale mare,
bâzâie un roi de muște.

Sforaie adânc poetul,
sub stejarul răcoros,
iar țânțarii pe el bietul
Îl găsesc chiar delicios.

În mare cam asta este,
o amiază în zi de vară:
soarele ne pârjoleşte
pentru toți e o povară
……………………………………..
Dacă v-a plăcut poemul
(ca poet) mă simt flatat.
Nuu, nu fac pe boemul:
când mă scarpin!
Sunt ….pișcat!

4.07.2o16

Autor: ioansperling

Vrabie migratoare

8 gânduri despre „Amiază de vară”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s