Mi-a bătut la ușe Moartea.
Mi-era rău.
N-am descuiat!
Dar i-am spus, de s-ar putea,
să revină
…altădat!
A plecat cam bosumflată,
ea oricum veselă nu-i,
mi-a răspuns:
„Mai vin o dată
dar atuncea să-mi descui!
Acum plec că-s ocupată
când mă întorc,
să te grăbești să mă însoțești de-îndată!
Cât mai vrei ca să chinuiești?
9.07.2019
Lasă un răspuns