Patru surori au moștenit
pământul ca un dar ceresc,
la împărțeală s-au sfădit,
de atuncea nu își mai vorbesc!
Căci Vara înspre ea l-a tras,
și l-a cuprins pe la mijloc,
sub brațul ei totul s-a ars,
greu crește acum ceva în loc!
Iarna l-a vrut doar pentru ea,
de polul sud și nord l-a prins,
sub palma ei a nins cu nea
și ghiață-îi totul ce a atins!
Toamna și cu Primăvara
au luat ce-a mai rămas…
Dar si acolo Iarna, Vara,
intră și mai fac popas!
Cerul le-a împărțit pământul:
„Trei luni după calendar!”
Dar ades se schimbă vântul
și tot planul e în zadar!
Așadar de ninge vara,
sau iarna în pomi sunt flori,
brumă daca-i primăvara,
este ceartă între surori!
31.12.2019
Vrăbiuțe 
Lasă un răspuns