Gânduri de duminică XXVI

S-a decretat din nou obligatorie purtarea continuă a unei măști, în România!
Sincer nu prea știu de ce era nevoie de așa ceva, pentru ca eu unul am fost șocat să văd ( de când m-am întors) lumea purtând această mască de buna voie, pe stradă, chiar dacă nu era obligatoriu!
Cu ce nu mă pot obișnui, nici cum, este masca în biserică! In duminicile „bune” suntem doi fără ea, înafară de preoți!
Și cum refuz să cred că noi doi suntem cei mai credincioși oameni din biserică, rămâne doar varianta că nu înțelegem nimic din credință! Dar oare este așa?
Eu credeam (și mai cred) că Iisus participă, în mod nevăzut, la Liturghie! Biserica, preoții m-au lăsat să cred asta, până la „pandemie„! Când nu voi mai face, nici nu voi mai întoarce capul spre biserică! Nici-un preot însă nu mai face vreo referire la prezenta lui Iisus între noi!
Acum dacă Iisus este în biserică, așa cum era în barca Apostolilor în timpul furtunii, nu are de ce, sau de cine, să-mi fie frică! Dacă mi-e frică o să mă scufund, ca și Petru, speriat de (orice) vânt!
Dacă mă tem lângă Iisus, o fac numai din puțina credință, pe care eu o am în El! Iar dacă spun că am credință (ori asta fac prin venirea la biserică), atunci nu port semnul acesta al fricii, numit mască! Pentru că asta este masca; un semn care arată ca ne este frică și că suntem supuși celor care ne conduc și în care credem! Credem deși sunt zeci de studii care arată nu doar ca măstile nu protejează ci chiar sunt dăunatoare! Singurul folos este cel material pe care îl aduc celor care le vând și cel psihologic care ne arată unul altuia si mai ales „stăpânilor” câini supuși cu coada între picioare!
Timpul ne-a „modernizat” iar Liturghia a ajuns un fel de concert în care exista un cor, câțiva soliști (preoții), iar enoriașii s-au transformat în spectatori, care urmaresc, în general șezând, acest spectacol! Desigur asta se poate și după cum observ se și face, cu masca pe figură!
Numai că Liturghia nu este un spectacol, iar noi nu suntem spectatori! Primul meu părintele duhovnic, (recomandat sibienilor de Pr. Arsenie Boca) nu era de loc de acord cu un cor în biserică, pentru că „Liturghia este a tuturor” se cere participarea conștientă și sustinută a fiecăruia la rugăciunea comună! Preotul îndeamnă doar la rugaciune iar noi rostim această rugăciune, sau o confirmam!
Cum poți face asta cu masca pe gură? Si dacă preoții sunt „scutiți” de ea (nu-i absurd ca statul laic decide cum se desfășoară Liturghia si toată lumea e de acord?) atunci suntem și noi ca și co-Liturghisitori! Cine se crede doar spectator, gresește! La fel greșește cel care crede ca-i tot una să te rogi șezând ca și în picioare, sau genunchi, dacă te țin picioarele, sau genunchii, încă! La fel greșește cel care crede că binecuvântarea prin preot o poți primi stând comod pe scaun!
Și pentru că discutia a pornit de la mască, ar fi bine să vă întrebați, dacă Iisus, modelul nostru, aflat lângă noi, îngerii care umplu biserica în mod nevăzut, au mască sau nu?
Nu vă mai temeți!
Hristos a înviat!

9.01.2021

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: