Sunt pensionat de multă vreme
și tot mă culc seara devreme,
deși eu dimineața mă trezesc,
nu după ceas, ci când doresc!
Nu trebuie să plec la muncă,
de pensia o fac să-îmi ajungă!
Asta însemnând că nu trăiesc,
ci doar că supra…viețuiesc!
Concediul, din luna lui cuptor,
îl fac pe ștrandul din televizor!
Iar masa la local, de-o sărbătoare,
e o șaromă, mâncată în picioare!
Bolidul meu cu mulți PS, frumos,
stă-n fața casei și eu merg pe jos!
La prețul la care a ajuns benzina,
ar fi un lux, să folosesesc mașina!
Slăbesc pe zi ce trece, tot mai tare,
și orice port, îmi este mult prea mare!
M-aș duce la un croitor, să le strâmtez,
dar să-l plătesc, ar trebui ca să lucrez!
Adică să mă scol dis de dimineață
să mă expun ca marfă, pe a muncii piață,
ori asta, nu-o mai fac vreodată,
ajunge că am făcut-o viața toată!
De-acuma eu ascult cât mai trăiesc
numai ce, dacă și când doresc!
Exceptie făcând dacă-i comanda dată
de a mea soție, foame, câine, sau prostată!
7.04.2022 
Vrăbiuțe 
Lasă un răspuns