Și ateismul e tot credință!

(partea a doua)

În privința celor care știu că Dumnezeu nu există și cunosc credința fără să o fi trăit, lucrurile sunt mult mai complicate! Este mult mai greu să-i faci să înțeleagă că greșesc, pentru că ei sunt cei care se scufundă, refuză să se salveze, dar doresc să se înece toți cu ei!
Lor chiar le pasă că unii nu vor să moară!
Încerc totuși să o fac, desi știu că este zadarnic! Încerc pentru că conștiința mi-o cere să o fac!
Să presupunem că un bebeluș găsește o Biblie! O să se joace o vreme cu ea, o să se convingă că nu e bună de mâncat și foarte repede o să o părăsească plictisit!
Bebelușul este cel care și-a ascuns deja talantul credinței, sau sămânța nu a încolțit în el și care găsește lucruri ce par mult mai interesante și de folos în jurul lui.
Un frate mai mare de-al lui, care încă nu știe să citească, o va răsfoi, se va uita la eventualele poze, pe care le găsește tipărite, dar de ințeles nu va înțelege mare lucru din ele, iar ce a înțeles, este în general greșit!
Acest copil este cel care tratează superficial credința!
Un alt frate școlar/licean o să citească poate această Biblie, dar fară un îndrumător va înțelege multe greșit, multe i se vor părea depășite de timp, fabulații, exagerări!
Acest tânăr este cel care încearcă de unul singur să descopere credință, după câtă minte are. Mari șanse nu are însă pentru că credința ține în primul rând de suflet, nu de minte!
Tatăl lor care citește a nu știu câta oară această Biblie, descoperă de fiecare dată noi înțelesuri! Iar asta o să se petreacă până la sfârșitul vieții lui! (Se petrece până la sfârșitul vieții fiecaruia dintre noi). Dar nici el încă nu știe mai nimic de credință!
Acest tată este cel la care a încolțit sămânța credinței, dar mai este mult până va da rod, până va avea credință, până va înțelege ceva din ea! Cu unul dintre aceștia vă asemănați voi toți cei care ați înțeles credința fară să o fi experimentat/ trăit!
Căci abia după ce ți se face parte de Tainele bisericii, după ce trăiești credința abia dacă poți spune că ai început să înțelegi câte ceva! Și asta după măsura fiecăruia! Și după o viață întreagă ești tot la început cu înțelegerea!
Sunt oameni care trăiesc doar să slujească lui Dumnezeu, oameni pentru care credința este toată viața lor și unii ajung chiar să vadă prin om, prin timp, să calce legile fizicii, a logicii și totuși nu au siguranța că au înțeles fară greșeală, iar voi ați facut-o fară să vă apropiați macar de credință?
Cum ați reușit?
E ca si cum ai citi o carte într-o limbă pe care nu o cunoașteți și vă contraziceți pe conținut cu cei care cunosc aceasta limbă!
Cunoasteți ceva mai absurd?
Eu nu!