La intrarea în biserica noastră, există pe pangar o „cutie a milei„, sau „a copilului sarac„, în care ce se adună merge la copiii Părintelui Tănase.
Un lucru frumos și bun, dar ar putea fi mai bun și asta foarte ușor.
Zilele trecute am fost nevoit să stau mai aproape de această cutie și am văzut că foarte puțini bănuți intrau în ea! Probabil faptul că e atât de expusă, ba mai trebuie să miști și o lampă, care stă întotdeauna pe deschiderea cutiei prin care se pot introduce banii, face ca cel care dorește să puna ceva în ea să renunțe pentru că e imposibil fară să te vadă cineva, ori pe undeva milosteniile ăstea trebuie făcute pe ascuns! Da am subliniat „trebuie” pentru că Sfântul Vasile cel Mare (cred, nu mai stiu exact dacă el sau alt mare sfânt) spunea să adune fiecare toată săptămâna tot ce poate și duminica să doneze această milostenie!
Oamenii de la noi din biserică nu sunt zgârciți și se gândesc în număr mare să mulțumească Domnului pentru viața lor, sau să aducă câte ceva duminică de duminică, sau la soroacele rânduite, pentru sufletul celor morți! Mesele de lângă altar gem de daruri, care adesea nu mai incap pe mese și este plin și sub, sau pe lângă ele!
Toate aceste daruri se fac cu cheltuială și eforturi multe, dar părerea mea este (iertați dacă mă înșel!) că sunt bani aruncați! Bani de care copiii, tinerii, părintelui Tănase ar avea mare nevoie! Desigur și alții, dar în Germania e mai greu să găsești săraci, flamânzi, care să se bucure de orice…
Sigur după slujbă se găsesc și în biserică oameni care să se „bucure” de aceste daruri, dar este o cu totul altă bucurie și adesea devine doar un schimb de colive, vinuri, sau alte „daruri„!
Nu poate fi asta milostenie, dar eu sunt prea mic ca să pot schimba ceva și nici nu e nevoie să o fac eu, pentru că și în cărțile de rugăciune scrie clar pentru oricine care vrea să  înțeleagă, cum se procedează!
Iar carți de rugăciune are toată lumea
Iertați!

12.11.2024