Jucăm cu toții rolul de bărbați
prin naștere, nu din dorință,
iar scriptul cere: „fiți neînfricați,
lupta sfârșește în neființă„!
„Armura” de bărbat n-o dezbrăcăm,
decât în fața mamei iubitoare,
sau a soției, când ne lăudăm,
cu „rănile” primite fiecare!
În timp ce mamele se înduioșează,
de rănile ce supură puroiul,
soțiile de obicei doar comentează:
„Când pleci din nou, scoate gunoiul”!
12.03.2025
Lasă un răspuns