Ne-am mai demonstrat odată, dacă mai era nevoie ce neam dezbinat suntem, câtă lipsă de empatie avem pentru cel de lângă noi, cât de egoiști am devenit, de mândrii. Suntem singurul neam capabil să-și facă seppuku doar de dragul de a nu-i da celui de lângă noi dreptate! Chiar dacă o are! Mai ales dacă o are!
Nicușor Dan, varianta mai minion (sau mignon, că tot suntem colonie franceză) mai lipsită de prestanță, mai scârboasă a lui Johannis, trebuia să ajungă președintele acestei țări, desigur doar pe hârtie și pentru a semna orice i se pune în față, ca și predecesorul său! Sistemul a făcut tot ce i-a stat în putință pentru aceasta, dar trist este doar că nu a trebuit să facă prea multe, fiindcă au existat destui „români” care l-au ales!
Și nu l-au ales din convingere, pentru că nu puteau avea așa ceva despre un om care își mănâncă mucii în public, care se prezintă ca rătăcit în peisaj mai tot timpul, care nu prea este creștin, care n-a făcut mai nimic ca primar (spun toți!) si mai ales care ne promite ca vom face foamea, sau ne vom da viețile, dacă situația din Ucraina o cere și UE ne-o comandă! Nu! L-au ales din spirit de contrazicere, ca o turmă aflată într-o stare de hipnoză indusă de peste 35 de ani și din care nu mai poate ieși! De altfel nici nu vor, cred eu, pentru că e mai comod să visezi banane, blugi, excursii luxoase, decât să vezi că nu-ți ajung banii pentru încălzire!
Sigur Simion nu era o alternativă mai atrăgatoare prin el însuși, dar ar fi fost prin încercarea de a scoate neamul din hipnoză! Pe de altă parte, faptul ca a fost lăsat să concureze, ca a fost lăsat de sistem, de Șoșoacă în pace, ca a uitat de „turul II înapoi” participând la alegerile acestea pe care orice om normal stia că nu le poate câstiga, plus faptul că a acceptat atât de ușor înfrângerea, pentru mine îl face sa fi fost decât o alternativă … falsă!
Nu mi-a plăcut niciodată și acum cu atât mai puțin, dar l-aș fi ales în speranța că ne-ar fi scos din hipnoză,  ne-ar fi ridicat din genunchi, ne-ar fi dezlipit buzele de fundurile europene!
Deși stiam rezultatul de la bun început, am tot sperat să mă înșel și acum sunt foarte dezamăgit că nu m-am înșelat!
In ’91 când am plecat din România aveam sufletul la fel de greu, cu toate ca speram să mă întorc cândva! Astăzi văd că nu mai am unde mă întoarce! Țara mea mai există doar in amintirile și în sufletul meu, ceea care astăzi se numește România este o țară străină, cu o populație care nu mai trăiește, gândește, simte, românește!
Doamne nu ne lăsa să ne pierdem de tot!

19.05.2025