Dacă aș putea emigra pe o altă planetă aș face-o fară doar și poate, dar nu pot! Trebuie să rămân pe aceasta, o planetă care a devenit un fel de casă de nebuni!
Am emigrat deja din țară în care m-am născut, fiindcă în nebunia lor concetățenii mei au ales și continuă să aleagă, torționari în conducerea țării!
În țara în care am ajuns, ca și în restul lumii, spoiala de democrație s-a transformat însă într-o de dictatură ciudată, odată cu „pandemia„! Singurul drept de care sunt sigur că îl mai am/avem este ce de a fi de acord și de a aplauda ce hotărăsc niște necunoscuți, prin cei aflați la conducerea țării, sau a Europei, ai lumii!
Iar asta nu pot, dar nu am ce face, pentru că lumea s-a resemnat în a accepta tot ce vine peste ea și oricum ar fi prea târziu să mai schimbăm ceva!
Dictatura în care m-am născut și am trăit primii 31 de ani era o societate normală în comparație cu dictatura generală a lumii de astăzi!
Un război de agresiune, era un război de agresiune, indiferent cum se chema agresorul! Un ucigași, sau un violator, era un ucigași sau un violator, indiferent de culoarea pielii sale, sau de religia sa și era pedepsit ca atare, fară circumstanțe atenuante datorită copilăriei, frustrărilor, lipsurilor din viața lui! Nu deranja pe nimeni faptul că vacile râgâie și anii mai călduroși, sau mai reci, se datorau soarelui, nu lipsei de impozit pe gazele de poluare!
Un om care spunea că bărbații pot naște, că de fapt este câine, sau femeie într-un corp de bărbat, era internat la nebuni!
La fel canibalismul, zoofilia, pedofilia erau semne clare că ceva nu ticăie corect în mintea respectivului!
Și câte și mai câte!
Eu unul nu pot trăi în condițiile astea, fiecare „noutate” prin care se întoarce lumea pe care o cunosc cu fundul în sus, mă face să urc pe pereți!
Și nu mai am unde să mai plec decât pe o altă planetă, lucru imposibil, sau într-o altă lume, lucru care nu ține de mine!
Trebuie să suport, n-am de ales, dar nu am să tac și nici nu o să aplaud!

3.03.2026