Mi-e teamă că doctorii mă omoară până să găsească diagnosticul, de data aceasta!
Sunt de acord că pentru un diagnostic corect trebuie multe investigații și teste făcute, dar „pregatirea” pentru aceste teste lasată complet pe umerii pacientului, care nu neaparat are cunostiințele medicale necesare, echivalează cu cardiologia pusă la ultimul etaj și la care nu se poate ajunge decât urcând scările! Adică o selecție „naturală” în sensul că cine reusește sa ajungă la ultimul etaj va fi consultat, cine nu reușește nu mai are nevoie vreodată de ceva!
Cam asa este și în cazul meu!
Dintr-un motiv necunoscut deocamdată, dar presupus endocrinologic, tensiunea mea nu se mai lasa reglată medicamentos chiar dacă am dozele maxime de medicament, din fiecare grupă de medicamente împotriva tensiunii.
Pentru testele necesare, sunt nevoit să nu mai iau 14 zile tocmai singurul medicament care ma ajuta să nu am o tensiune echivalentă cu cea din rețeaua electrică casnică!
Asta si atât a fost indicația plus data și ora exacta a primului test! Desigur la întrebarea mea cam cum își închipuie dânșii că pot eu supraviețui două săptămâni cu tensiunea de peste 190, au fost nevoiți să-mi caute un înlocuitor al acestui medicament care nu falsifică rezultatele testelor! Asta pentru că eu am ceva habar de medicină, dar câți au?
Prima data a funcționat cu înlocuitorul, asa ca pentru urmatoarele doua teste schema a ramas aceeași doar ca de data asta … nu mai funcționează!
Adica tensiunea a scazut satisfăcător, dar pulsul a crescut peste toate limitele, inima mea are o frecvența ca a unei mașini de cusut! Este insă sâmbată și până luni după ora 9 nu găsesc pe nimeni la endocrinologie care să-mi spuna ce pot lua să scad frecventa cardiacă, mai bine zis dacă medicamentul care mi-ar scadea această frecvența și pe care îl am în casă, este compatibil, sau nu, cu testul!
Luni la ora 9, dacă mai trăiesc, o să sun la spital, o să explic unor asistente problema, după care ele vor încerca sa dea de doctor, dacă nu sunt foarte ocupate, singurul capabil să dea răspunsul, dacă va avea timp de răspunsuri luni ca sef de secție într-un spial cu foarte puțin personal dar extrem de populat!
Dacă va trebui un alt medicament decât cel pe care îl am eu, începe agitația, umblătura, nervii, toate „grozave” de-a dreptul pentru un puls și așa prea crescut!m
M-aș enerva dar nici asta nu am voie fiindcă ar crește pulsul! Și sunt abia în faza de diagnostic, e drept că de doi ani deja!
Asa ca nu-mi ramâne decât să stau linistit sperând ca luni voi fi printre cei care au ajuns la ultimul etaj!
25.01.2026
Update
Am ajuns la ultimul etaj și după ce mi-am spus păsul am fost trimis (să mor?) acasă! Mă sună ei sa-mi spună ce e de facut…cândva…Astăzi nu, dar poate mâine sau poimâine, dacă mai am nevoie!
26 ianuarie 2026 la 19:30
Ah viață, viată….