Zbor acasa la părinți, plec bătrân ajung copil, mai albit, mai fără dinți, obosit, bolnav, umil…. Mama tot copil mă vede, m-ar purta săraca în spate, nu îi vine parcă a crede, că de mult nu se mai poate! Tot… Continuă lectura →
Doamne nici-o bucurie nu mai este pe pământ! Sau îmi pare numai mie, plin de patimi fiindcă sunt? Doamne nici în Liturghie nu se simte Duhul Sfânt! Sau îmi pare numai mie, plin de patimi fiindcă sunt? Doamne strig ca… Continuă lectura →
Creștinii sunt un neam apus căci botezați fiind prin stropire Adam nu moare într-a lor fire și nu se poate naște-n ei… Iisus! Creștinii sunt un neam ce piere că au uitat toți de sinoade neascultând culeg doar roade cu… Continuă lectura →
A ars vestita catedrală și pimul lucru ce la știri s-a spus: să nu avem vre-o bănuială, „Nu teroriștii focu au pus!” De unde să avem ăst gând că teroriștii foc au pus, când știm, islamul este blând și il… Continuă lectura →
Nu-mi mai doresc decât să părăsesc această lume, aiurea, anormală, în care, eu unul, nu mă regasesc si unde sănătatea mintală, e o boală! Nu vreau ca să trăiesc sub dictatură, m-am săturat să accept ce nu-i corect, fiindcă-s creștin,… Continuă lectura →
Biserica astăzi pare plină de preoți ce trăiesc ca noi; dorindu-și bani, vilă, mașină, câte-un concediu mai de soi! Chiar patimi au și ei ca noi; sunt desfrânați și plini de ei, mănâncă, beau, ades cât doi și adună într-una… Continuă lectura →
Nu poți pune fericirea în borcan la conservat căci este precum iubirea: nu-o consumi, s-a alterat! O primești câteodată, porție mare sau mică, devoreaz-o toată odată nu te saturi, fară frică! Rămâi doar cu amintirea ei, în timp ce îmbătrânești… Continuă lectura →
Din tot ce eu eram cuvintele au rămas, ca frunzele pe-un ram, de gerul iernii ars! Și acestea sunt uscate fără de sevă în ele părând că-s agățate, de ram, ca niște obiele! Când le va smulge vântul voi dispărea… Continuă lectura →
Aş vrea în părul tău să-mi culc obrazul să mă îngrop în florile de fân lumina să se aştearnă cu scânteieri de aramă prin părul tău pe pleoapa mea. Aș vrea ca să visez sub cerul meu de plete singurătatea… Continuă lectura →
© 2026 Vrăbiuţe! — Propulsată de WordPress
Temă de Anders Noren — Sus ↑
