Caniculă în aprilie

20180427_195156

Anul acesta primăvara n-a venit!
Sau de a venit, n-am fost acasă!
După iarnă cu vara m-am trezit,
că-mi intră prin obloane, în casă!

Ziua sunt ades treizeci de grade
și doar cireșii pe câmp au înflorit.
Nu vom avea la toamna alte roade,
dacă nu plouă, tot, ce abia a încolțit!

Noaptea e frig, de închidem geamul
și vrăbii zgribulite, stau prin pomii goi.
Doar dimineață îsi re-încep programul,
certându-se intens cu un stol de pițigoi.

Mă întreb cum o sa fie peste o lună,
când vara o să stăpânească legitim?
De nu o să avem climatizare bună,
cu siguranță ca lumânarea ne topim!

19.04.2018

Beduin 2016

20180427_060201

Beduinul însetat,
cată oaza apropiată;
nu izvorul minunat
dintr-o țară-ndepărtată!

Beduinul alungat,
cere adăpost la frați;
nu în vestu-ndepărtat
la creștinii cei spurcați!

Nu se leagă de nevastă,
mănâncă tot ce primește,
nu strică nimic prin casă
şi de toate….mulțumește!

Beduinul ce dorește,
între noi ca să trăiască;
se boteaza creștinește,
nu vine să convertească!

(Căci ori pomul este bun
și din roada lui trăiești,
ori este un pom nebun
ce îl tai și altul sădești!)

8.03.2016

Gânduri despre biserică.

Biserica_Stuttgart_Zuffenhausen

Nu trebuie biserica ca să lucreze
după principiul „bani vom scoate”!
Ea trebuie mereu să funcționeze
cu pierderi, din iubirea de aproape.

Preot n-ar trebui vreodată să devină,
cel ce dorește, bani mulți, câștig.
Ci cel care se bucură la el să vină
cei fără adapost, flămânzi și în frig.

Viitoarea preoteasă trebuie să știe
că în familie ea o să fie mamă, tată.
Nu o așteaptă doar rolul de soție,
ci un martiraj și asta viața toată!

Coriştii ar fi bine ca să înțeleagă
că vocea nu este un dar  primit,
ce te înalța peste lumea întreagă!
Parte din cor, ești doar smerit!

Biserica nu-i o simplă adunare
familie este, de surori și frați!
Cel mic respectă pe cel mai mare.
și când cei mici, sunt mari savanți!

28.12.2016

Recviem

opa-scott-kost_m-f_r-herren

Celor tineri chiar le pare
că trăim doar pentru ei:
„Ai tablete, ai mâncare
ai nepoți, ce tot mai vrei?”

„Cu nepoții de rămâneți
toți vom fii mai relaxați!
Oricum voi nu dispuneți
de bani ca să vă distați!”

„La cărat nu vă ajutăm
că de tot anchilozați!
Câinele nu vi-l plimbăm
dacă în pat cu febră stați!”

„Vă sunăm doar la nevoie,
nu să aflăm de mai trăiți!
De muriți aveți voi voie
să sunați pân’ ne găsiți!”

Și când totuși dispărem
se strâng în cor la bocit
toți pe același recviem:
„Cât de mult noi i-am iubit!”

24.03.2018

Reînviere

20180425_003451

Un bob de grâu, de zeci de ani uscat,
pus în pământ, lăsat să putrezească,
topindu-se în glod, de moarte e scăpat
și spic de grâu, din el o să încolțească.

În schimb, bobul de grâu, ce-i ars în foc,
degeaba îi mai pui, cenușea în pământ!
Din ea nu-apare, vreodată, un spic în loc
căci trebuie să pui tot bobul în mormânt.

15. 05. 2017

Vegetare

20180425_004203

Mă simt ca un bătrân actor
pe scenă într-o sală părăsită.
Sau ca un ceas deșteptător
ce sună într-o casă pustiită.

Nu mă mai bucură nimic
și nu aștept ceva în viitor,
un singur lucru nu-îmi explic:
încă trăiesc, de ce nu mor?

Mi s-a urât de așteptare,
și de speranțe neîmplinite.
mi s-a urât să simt că doare
de zilele lungi și nesfârșite.

Mă simt străin de toți și toate
de cel ce sunt, mă simt străin
și îmi doresc, dacă se poate,
să închei odată acest chin!

8.08.2017