Gripa ca oglindă

Mă hotărâsem să nu mai scriu despre virus/panică, dar astazi cateva articole m-au mâhnit peste poate!
Cei de „acasă” sunt deranjați de cei din diasporă care se reîntorc! Aduc virușii cu ei, de parcă in România n-ar exista si viruși „ne-repatriați”!
Eu mă gândesc că dacă copiii mei, părinții (care nu locuiesc cu mine) ar fi infestați as prefera să se mute la mine, să-i pot îngriji chiar dacă asta în cazul meu ar insemna ca voi muri probabil!
Ca atare pe toti cei care se întorc in tara ii pot înțelege și aș face-o si eu dacă aș putea constient ca în Romania șansele mele de supravietuire s-ar diminua drastic!
Oare sunt plecat de prea mult timp si nu mai simt/ gândesc românește sau românii nu mai sunt (sau nu au fost niciodată) poporul sensibil care mi-l închipuiam eu?