Gânduri de carantină

Ni se cere să ne supunem Cezarului și ca argument ni se dau cuvintele lui Hristos „Dați cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”
Dar participarea la Liturghie, dreptul la practicarea credintei nu ține de stat, decât in măsura in care trebuie să-mi protejeze acest drept! Am dorit o despărțire clară intre stat si biserică si am avut-o! De ce am renunțat acum la ea? Si daca am făcut-o, de acum încolo biserica ar trebui sa participe la hotărârile politice precum un partid!
Dar haide sa gândim o clipă si să ne facem ca chiar credem ca statul e îngrijorat de sănătatea noastră.
1.Daca pe stradă pot umbla poliția, armata, cei cu o treabă oarecare atunci pot pe aceeasi stradă sa meargă si credincioșii la biserică!
2.Dacă oamenii se pot aduna sa lucreze sau să cumpere/vândă atunci si credincioșii se pot aduna in biserici!
3. Daca stomacul plin e o necesitate vitală, sufletul plin este la fel de vital!
Ca atare eu unul nu văd nici un motiv sa nu putem participa la Liturghie si mai ales la Inviere! Din partea mea in aer liber si cu distanța intre noi sau altă gogorițe care trec statului prin cap (pentru ca dupa singurul studiu făcut pâna acum boala nu se ia prin atingere decat daca un bolnav a tusit in palma si dă imediat mâna cu un sănătos sau prin vorbirea fată către față)
Ni se cere să ascultăm de stat ca asa au făcut apostolii. Oare? In Faptele Apostolilor in cap.4 „Puterea” le-a cerut lui Petru si Ioan să nu mai vesteasca Evanghelia. Au fost chiar inchisi pentru asta. Au ascultat ei de putere sau de Iisus dand cezarului ce-i a cezarului? Ia să vedem:
18.Şi chemându-i, le-au poruncit ca nicidecum să nu mai grăiască, nici să mai înveţe în numele lui Iisus.19.Iar Petru şi Ioan, răspunzând, au zis către ei: Judecaţi dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm de voi mai mult decât de Dumnezeu.20.Căci noi nu putem să nu vorbim cele ce am văzut şi am auzit”
Un alt argument pro închiderea bisericilor sunt cuvintele Sf. Ap.Pavel ” tot sufletul să se supună înaltelor stăpâniri” Dar Sfântul vorbeste  de supunerea cu cele pământești „dare”, „vamă” „cinste” nu de cele sufletești nici nu ar putea pentru că el insusi daca ar fi fost supus in cele sufletesti stăpânirii nu ar fi fost biciuit, nu ar fi evadat din cetate intr-un coș, nu ar fi fost in lanțuri si nici martirizat!
La fel tot sirul de martiri de la Sf. Ștefan pâna la martirii din temnițele comuniste nu ar fi murit daca s-ar fi supus puterii, statului!
Daca noi ne supunem astazi o facem din lasitate, de frica de a nu suferi pentru Hristos, nu din ascultare fată de Hristos, Apostoli!