Nu ți-am mai spus de mult că te iubesc și nu mai știu dacă ți-am spus vreodat’ că încă nu pot crede și că îți mulțumesc că m-ai ales pe mine, ca să-ți fiu bărbat! „Nu te merit!” spun, uitându-mă… Continuă lectura →
Ascuns în noi, în fiecare, Hristos așteaptă a ta iubire! Gândește-te ce mult Îl doare, de-i dai în loc, doar nesimțire! Iubește-i așadar pe toți și iartă-i, nu doar te ierta! Indifernt că-s răi, sau hoți, că te vor bate,… Continuă lectura →
Când nu mai e iubire în locul gol apar, că așa-i a lumii fire, trăiri cu gust amar! Tristeți apăsătoare și mare însingurare, dureri sfâșietoare, sau ură, nepăsare…. Iubirea când dispare, viața devine un chin, iar sufletul ne moare, scăldat… Continuă lectura →
Iubirea n-are nevoie de cuvinte de ciocolată, bijuterii, sau flori! Iubirea din gesturi mici se simte, simptomul „morții” ei, e lipsa lor! O îmbrățișare venită din senin, o mângâiere în miez de noapte, mărturisesc iubirea mai deplin, decât o oră… Continuă lectura →
Aseară pe la ora 10 neînţeles, un cărăbuş de mai, (de-un felinar cu o lumină rece), s-a aruncat … sub un tramvai! Felinarul numai mâine în zori probabil lipsa o să-i simtă, încojurat e acum de admiratori ce se întrec… Continuă lectura →
Nu poți pune fericirea în borcan la conservat căci este precum iubirea: nu-o consumi, s-a alterat! O primești câteodată, porție mare sau mică, devoreaz-o toată odată nu te saturi, fară frică! Rămâi doar cu amintirea ei, în timp ce îmbătrânești… Continuă lectura →
Aş vrea în părul tău să-mi culc obrazul să mă îngrop în florile de fân lumina să se aştearnă cu scânteieri de aramă prin părul tău pe pleoapa mea. Aș vrea ca să visez sub cerul meu de plete singurătatea… Continuă lectura →
Iubirea n-are nevoie de cuvinte, de declarații, sau de jurăminte! N-are nevoie de reprocitate și nici de ce numim luciditate! Iubirea n-are margini la răbdare și este a toate-cele iertătoare! Iubirea totul suferă în tăcere și nedreptate și bătăi și… Continuă lectura →
© 2024 Vrăbiuţe! — Propulsată de WordPress
Temă de Anders Noren — Sus ↑
