Azi am fost în Elveția la biserică. De obicei nu ascult muzică, imi ajunge câtă „muzică” îmi face mintea mea cu mine! Așa s-a intâmplat la dus. La întors, spovedit și împărtăsit, foarte bine dispus, am dat drumul la muzică.
Este interesant cum unele melodii îti pătrund in suflet și daca nu întelegi decât aproximativ textul (engleza mea e chiar mai puțină decât rudimentară)!
Așa este cu cea de mai jos, chiar dacă de felul meu nu ascult muzică religioasă, alta decât bizantină, sau Bach! Nu-mi plac nici măcar pricesnele ortodoxe!
Duhul umbrește însă pe cine dorește, asa se face ca o melodie „pocăită” e una din melodiile mele preferate!
Lasă un răspuns