Când te naști într-o dictatură și nu ai simțit niciodată „gustul” libertății, micile libertăți, care iți sunt permise, îți ajung să-ți imaginezi că ești fericit!
Când afli că există locuri în care se trăiește în libertate, începi să visezi cum ar fi … dacă? Fericirea de până atunci, nu mai este deplină, dar în locul ei, înflorește speranța care chiar dacă nu e fericire, e un înlocuitor acceptabil!
Când ai trăit în libertate și peste noapte te trezești din nou sub dictatură, nu poți să crezi că ești treaz! Nu poți să crezi că realitatea înconjurătoare, nu-i un coșmar, din care curând trebuie să te trezești! Trebuie!
Te uiți in jur, lumea funcționează ca și până acum, de parcă ei au trăit tot timpul așa! Sunt câțiva, foarte puțini, care se simt ca tine în „alt film” într-un coșmar, din care nu au cum să se trezească !
Dar coșmarul adevărat incepe când afli că, peste noapte, toată lumea se afla sub aceeaș dictatură și nicăieri pe pământ nu mai există locuri în care ai putea evada!
Nefericirea este acum maximă! Lipsește o umbră de speranță măcar, speranța aceea de care se spune, că moare ultima!
Mi-ar fi plăcut să fie așa!

30.07.2021