Claudiu Târziu se dă de ceasul morții pe pagina lui Rostonline.ro să-și facă și el un rost! Cică dacă îl alegem pe el, și nu pe altul, se va lua la trântă cu toți, pentru strămoși și pentru o Romanie mare!
Mai bine se lua la trântă pentru noi cei vii și o Românie liberă, independentă, înfloritoare, dar nu poți cere altcuiva pentru ce să se ia el la trântă, sau cu cine! Cu catolicii, sau cu institutul Elie Wiesel, probabil nu, că la șefii astora a fost Simion, după firman. Cu NATO și cu UE nici atât, că rămânem flămânzi, ne exclud din Europa și nu mai are nici cine ne apăra „sărăcia și nevoile și neamul”!
Rămâne doar PSD-PNL , până se unesc cu ei și conduc prin rotație!
Dar „nomen est omen„, chiar dacă ar fi adevarat tot ce spune…este cam târziu! Nici cei mai naivi români nu mai cred în promisiunile electorale ale nimănui! De altfel, din câte am observat, de-a lungul anilor, nici nu prea contează cine ce promite, căci electoratul alege ori după „ochi frumoși,” ori „ca să nu câștige Ponta„, ori știe oricum ca toate promisiunile sunt doar vrăjeală!
Nu în ultimul rând, nici nu contează ce, sau dacă, alege electoratul! Că s-a numărat deja probabil!
Mi-am luat totuși timp sa-i scriu că „înainte de alegeri toți promit ca vor fi zmei, dar îi apucă amnezia după, iar strămoșii rămân, în cel mai bun caz, cu o colivă, , urmașii cu buzele umflate” de obicei!„
Nu mi-a răspuns, nici comentariu nu a fost aprobat, dar nu-i târziu domnule Târziu, până la alegeri ar mai fi timp, iar eu nu sunt alegatorul nimănui, de foarte multă vreme!
Am și eu un sfat, gratuit pentru toată lumea (alegătoare) și nu-mi pasă cine și cum îl primește:
Nu tot ce sclipește, e aur!
3.04.2024
Notă. Articolul de mai sus se dorește a fi începutul unei serii care va dura până, sau chiar și după, alegeri.
Faptul că am început cu AUR este pură întâmplare, nici SPD-ul sau PNL nu îmi sunt mai dragi, ba chiar aș spune că am fost de multă vreme atras de aur! Sunt și acum, dacă rămâne aur și nu i se duce poleiala!
2 aprilie 2024 la 17:14
Adevăr grăit-ai, vere! Nu ai ajuns degeaba la vârsta asta!
In tinerețea mea (Sfinte Dumnezeule mare, zici că am 100 de ani!), am intrat în politică, cu gândul să „răstorn” lumea cu susu-n jos. N-am făcut mulți purici, că a reușit doamna politică să mă răstoarne ea pe mine. Campanie electorală pentru parlament. Eu, a doua pe listă! Șanse, frate, nu glumă, doar că eu spuneam oamenilor ceea ce credeam, nu povești! M-am revoltat rău de tot pentru că ceea ce doreau „mai-marii” să promit era complet nerealizabil. Și atunci mi s-au spus cam așa: „ai dreptate, dar oamenilor trebuie să le spui ce vor ei să audă!” Nu contează deloc dacă este sau nu realizabil! Am plecat cu surle și trâmbițe, m-au dat afară din partid…so what?!
Numai bine!
2 aprilie 2024 la 17:29
Nu stiu ce sa zic, cateodata ma gandesc ca am renuntat prea usor si tu si mai si!
Pentru noi nu a iesit rau dar poate daca ramaneam mergea si la altii un pic mai bine!
Pe mine m-au pus fara sa ma intrebe vice la FSN si mi-au dat salariu dublu fata de ce aveam ca medic veterinar!
Am refuzat si curand am plecat!
4 aprilie 2024 la 5:22
De multe ori am renunțat la niște „lupte” care nu au fost întotdeauna numai ale mele. Lașă, trădătoare au fost lipite peste numele meu. Poate. Mă gândesc și acum „ce mă mâna în acele lupte”!? Înainte de a o șterge din țară, am vrut să îl ajut pe un coleg care fusese clar nedreptățit de directoare. Ne-am „unit” aproape toți colegii. Rând pe rând s-au făcut nevăzuți. Scandalul a fost atât de mare, încât s-a ajuns la anchete și procese intentate de inspectoratul școlar nouă. Mai rămăsesem 4 (patru) din patruzeci. In toamna aceea, domnii de la inspectorat mi-au refuzat continuarea unui proiect in derulare de ani buni, ce viza copiii cu dificultăți de învățare. Mi-am dat demisia și pe 5 octombrie aterizam in Florida.
Ei, dar în țară lucrurile nu s-au oprit. La un an distanță „domnii” aceia care au tăiat în carne vie au fost destituiți și condamnați. Școala a devenit structură, adică a fost anexată altei școli. După acest imens scandal, elevii s-au mutat la alte școli. Unii numai, dar cei rămași erau foarte puțini. Orgoliile au distrus o școală.
Eu am fost „lașa” de serviciu.
4 aprilie 2024 la 8:29
Da cunosc si eu astfel de situații cand pleci la lupta ( nu pentru tine!) o compania si pe campul de lupta ajungi singur! Si cunosc astfel de situatii de aici deci oamenii sunt peste tot la fel!
Cred ca raspunsul se afla in articolul de astăzi „Biblioteca”, suntem ce am fost formati sa fim!
2 aprilie 2024 la 19:24
De data aceasta, vrăbiuță îți dau dreptate. Dacă înainte de revoluție nu au reușit să mă determine să fiu peceristă, după revoluție au mai încercat unii să mă manipuleze, ba în stânga, ba pe dreapta, dar am rămas pe poziție, nu sunt bună pentru așa ceva.
2 aprilie 2024 la 22:05
Cred ca am ajuns aici si pentru ca multi oameni ca voi doi, de caracter au abandonat lupta dar si pentru ca multi alții, care ar fi putut schimba ceva nu s-au implicat deloc.
2 aprilie 2024 la 22:14
Mulțumesc draguta ca de obicei! Nu se stie daca am fi fost capabili asa ca a fost caracter sau frica de a nu cadea pe bot, nu o sa stim niciodata dar iti inteleg ideea si ai dreptate. Acum in crestinismul primar se fugea de marire de catre cei care chiar erau capabili dar lumea ii „forta”! Noi i-am acceptat prea usor pe fostii comunisti ca conducatori din nou! Iar acum facem la fel: politicieni care n-au facut nimic sau au facut rau, paguba supravietuiesc politic si sunt realesi!
3 aprilie 2024 la 2:31
AUR a avut primul slogan: România, MARE în Europa. întâmplător am descoperit noul slogan al PNL: Puternici în Europa. Citez vorba unui prieten: un partid care se vrea naționalist, dar nu are ieșirea din UE în program, e ca un Crez din care a fost scos Hristos.
3 aprilie 2024 la 10:43
Intre timp ar trebui ca fiecare partid sa fi inteles ca interesul UE nu este sa ne mearga la toti bine ci sa ne faca pe toti una sub conducerea lor luminoasa!
Mie unuia insa imi place varietatea asa ca nu imi poate place uniformizarea si nimic si nimeni care forteaza!