Din când în când când mi se face dor de țară citesc comentariile la articolele în care e amintită opoziția, prin oricare din membrii ei! Îmi trece automat dorul și mă gândesc că dacă tot va trebui să plec din Germania vreodată, atunci sigur nu mă întorc în România!
Felul în care vorbesc românii între ei, pe net, pentru mine este de neînțeles, nici față de cel mai mare dușman, sau cel mai de disprețuit om, nu poți să te exprimi în felul asta! Unde mai pui că nu știi cui te adresezi, poate e un om mult mai în vârstă, poate e o somitate, poate este un sfânt! Dar și dacă ar fi doar un Ioan Oarecare, întotdeauna felul cum te adresezi celuilalt, te descrie destul de amănunțit … pe tine însuți! De lucru aceste foarte puțini români sunt conștienți sau sunt foarte mulți afectați de sindromul Tourette care îi „obligă” să scoată doar gunoi pe gură!
Și nu e doar pe net așa ci și în realitate; majoritatea folosesc un organ sexual, sau altul, sau o trimitere spre acestea, ca să dea „putere” celor exprimate!
Si n-am fi ortodocși dacă în limbajul nostru mizerabil nu am amesteca și toate cele sfinte!
Prefer să trăiesc într-o țară a cărei limbă nu o cunosc, din a cărui neam nu fac parte și care mă disprețuiește (sau urăște) doar pentru că sunt „străin„și în nici-un caz nu are lexiconul murdar al limbii române vorbite, pentru că la injurii nu cred că ne întrec mulți!
Oameni buni, toți avem frustrări, toți avem probleme dar nici-una dintre ele nu se rezolvă prin injurii, prin atacuri la persoană, prin violență verbală…
Și nu uitați niciodată înainte să vă dați în petec ca vom răspunde de fiecare cuvant rostit, anonimi suntem (poate) pe net, Dumnezeu însă știe exact cine stă în spatele fiecărui cuvânt!
Și pentru că suntem un neam de poeți vă aduc aminte niște versuri:
„Limba mea-i dulce ca mierea,
Limba mea-i cea mai aleasă
Limba mea-i freamat de stele,
E iubirea dintre frați”
25.10.2025
27 octombrie 2025 la 13:01
Cu mult drag pentru ceea ce sunteti, si pentru simtul de a observa, de a balansa, fara ocara, care se regaseste la putinii oameni, care vine din intelepciune, nu cea a oamenilor.
Subscriu dezamagirii urechilor( ma rog Bunului Dumnezeu pentru liniste, ca aceste dezamagiri sa nu parcurga traseul minte-inima). ” Ferice de cei ce sunt surzi la zgomotul lumii dar aud soapta dulce a Duhului Sfant”- Poetul Traian Dorz. Amin!
27 octombrie 2025 la 22:38
❤️