partea întâia, partea a doua, partea a treia

Mai grav, mult mai grav decât depravarea elitei politice mondiale și naționale, este cea a „elitelor” bisericești! Și aici mă refer doar la ortodoxie, nu doar fiindcă ea este singura biserică, ci pentru că de celalalte „biserici„, în special de biserica papistașe, s-a mai tot auzit de-a lungul timpului despre nenumăratele cazuri de homosexualitate, pedofilie, samd!
Nu vreau să judec pe nimeni pentru patimile sale, căci pentru mine personal, homosexualitatea, pedofilia, zooflia, sunt „doar” patimi ca oricare alte patimi, iar patimile nu pot fi clasificate! De ce? Pentru că cea mai gravă patimă pentru oricine, este cea pe care o are el însuși nu cea văzută la altul!
Nu în ultimul rând, atât politicienii cât si fețele bisericești sunt în esență doar oameni, care ca oricare oameni trebuie să lupte cu patimile ce îi atacă, iar atacurile lui tangalache sunt mai asidue împotriva lor, a celor care sunt „cineva„, în societate și/sau mai ales, în biserică! Sminteala produsă este mult mai mare, mai eficientă, când se produce printr-un arhiereu, sau călugăr, decât printr-un mirean oarecare! (echivalentul în cazul societății laice când ea vine printr-o personalitate culturală, sportivă, politică )
Spre deosebire însă de politicieni care nu prea au în general idee despre patimi, păcate, războiul nevăzut, ei mimând credința doar în preajma alegerilor, fețele bisericești, arhiereii în special, știu exact că sa află în război, știu care sunt armele inamicului, care sunt posibilitațile lor ca oameni să nu fie înfrânți și cât de gravă este căderea lor, faptul că nu  încearcă măcar a se ridica! Dar și fețele bisericești puterea, slava deșartă, îi face să uite tot ce știau și să cadă tot mai des și mulți, în păcatul acesta împotriva firii!
Odată cu caderea lor, trag în jos pe toți care nu au ajuns încă să nu mai lege credința, pe Dumnezeu, de slugile Lui vrednice, sau nu!
Câtă încredere mai poate avea un creștin, sau cel care dorește să devina unul, când arhiereii bisericii sunt condamnați pentru viol repetat, santaj, abuz de putere și alții îi iau apărarea pentru că „în închisoare s-ar pierde o minte sclipitoare”!
Câta încredere mai poate avea cineva când vede ca preotul care refuză să slujească cu colegii lui, de pe malul celalalt, este caterisit iar aceștia își păstrează funcțiile?
Suntem nevoiți să rămânem în biserică (în afara ei nu există mântuire) mai nevoiți chiar decât suntem să ramânem în mijlocul societății! Ca atare la fel de nevoiți trebuie să căutam și urmăm clerul cel bun, curat și cu adevărat credincios, din biserică! Știu cu exactitate că în biserică, încă mai exista astfel de Oameni! In politică nu mă pot pronunța, pentru că nu cunosc nici-unul! Probabil că există și acolo, dar dacă e atât de greu de găsit un duhovnic adevărat sigur e și mai greu (dar oarecum „normal„), să găsești un om vrednic de urmat, în politică!
Să nu uitam însă că situația asta nu a apărut dintr-o dată și din senin, ci ea este urmarea tot mai puținei credințe în lume și desigur și în România! Ori ne place ori nu, noi suntem toți, mai mult sau mai puțini înrudiți, părinții, copiii, prietenii, colegii, politicienilor și a clerului depravat!
Dacă noi eram altfel, nici ei nu ar fi decăzut într-atât!
Așa că de acum încolo, Dumnezeu cu mila, fiindcă singura soluție pentru satanismul actual ar fi fost … biserica!

25.01.2026