Miros de țară

869422l-425x282-bmm-cb3f117c

Miroase a fum de lemn
afară
și a slănină și a ceapă
și o leacă,
miroase a cârnați prăjiți
într-o papară
și parcă simt miros
de busuioacă.

Toate astea, sunt la mine
în minte
Și ajunge un miros,
ca să apară!
De tinerețe
să-mi aducă aminte
De serile de iarnă, uitate,
de la țară.

De focul, ce pocnește
cu scântei
cu jocuri de lumini
pâlpâitoare
Și de BT-ul, fumat
în gura sobei.
De luna, ce acolo,
este atât de mare.

De liniștea ce se coboară
peste sat
Tot mai adânc
cu fiecare clipă
Când rar auzi un înfundat
lătrat
Sau cucuveaua ce undeva
mai țipă

Și dacă e zăpadă multă
afară
E atâta liniște de-ți țiuie
în ureche
Mi-e atât de dor, de iernile
la țară
Vreau iarăși viața noastră
veche!

M-am săturat de stress
și gălăgie
De ritmul acesta
atât de nefiresc
Mi-ajunge a Germaniei
magie
Sfârșitul vreau la țară
să-mi găsesc.

22.02.2016

Mulțumiri

Astăzi vreau să mulțumesc
celor care mă citesc!
Care-mi spun ca aș fi bun,
sau îmi spun, că sunt nebun!
Celor ce mă apreciază
și celor ce comentează!
Mulțumesc de încurajări,
de ceva republicări!
Mulțumesc de empatie
și de tot ce-mi dați…voi mie!
Adică vă mulțumesc
și de tot ce eu citesc!
Mulți aveți atât talent
că de voi sunt dependent;
de ale voastre povestiri,
versuri, schițe, chiar și știri!
Când cu voi mă cîntăresc,
trebuie să mă smeresc
și să spun chiar de mă doare:
sunt vrabie amatoare!

brabete

23.08.2018

Raspuns la un articol

 

Citez din articol partea care mi-a dat foc:

 …nepotrivit este acea atitudine de persoana care pleaca in afara la munca, care isi ofera importanta doar prin simplul fapt ca in strainatate primeste un salariu mai bun, dar pentru un job mai slab decat ceea ce prestam noi, romanii….

Acest comportament il vedem in fiecare zi, in aceste zile ale lunii august. Oameni plecati in diverse tari la munca se reintorc in Romania, in vacanta ….

Opulenta evidentiata prin masini scumpe, haine de firma si un comportament precar pe oriunde poposesc. In magazine tipa la casieri, se rastesc la angajati si isi cer „drepturile”, completand ca acolo unde locuiesc ei, in strainatate nu s-ar fi intamplat asa ceva. In trafic, nu cred ca are rost sa mai spun. „Strainii” parcheaza pe doua locuri de parcare, pe locuri de persoane cu dizabilitati, se angajeaza in depasiri neregulamentare, fac manevre interzise, injura si se comporta inadecvat…

Adevarul ca articolul tau ma ataca direct si eu unul nu tin minte sa-ti fi facut ceva! Noi astia din diaspora suntem pentru voi cei ramasi, sau inca ramasi, de vina pentru toate relele din Romania!
Neciopliti pana in maduva si incapabili să spunem la gunoi „nu mai pute asa tare ca inainte” incapabili să înțelegem că un angajat a unei firme trebuie sa reprezinte acea firma si nu pe el însuși! Incapabili să acceptăm preturi la servicii la fel ca de ridicate ca in tarile prin care traim dar incomparabil de slab calitativ samd.
Dar dacă reușești sa-ti dai jos ochelarii aia cu păreri preconcepute daca începi să gândești logic poate iti dai seama ca noi strigăm pentru că ne lipsește normalitatea! Nu ne mai ajunge „e bine si asa” sau „decat de loc…”
Dupa 30 de ani venim pe autostrada inclusiv in tara care nu avea nici ea acum 30 de ani autostrada ca si Romania. Oprim la o toaletă curată cumpărăm ceva de la o benzinărie și plecam mai departe pana in reintrarea în trecut. Sau daca vrei îi spunem Romania! Aici dam de un grănicer care nu ne lasa in tara noastra ci in a lui! Autostrada se termina intr-o strada națională cu căruțe și balega! Iar de toaletă ce sa spun? Parcurile nu o au, e bine daca sunt măcar curățate de fecale din cand in cand!
La benzinărie nu au benzina! Da da am trait-o si pe asta si sunt cozi nesfârșite pentru rò vigneta pentru… orice, fiindcă o casierita e incapabilă să facă toata treaba in timp ce 3 colegi fac pauza! Și oriunde unde intri esti vazut ca un deranj deși si vanzatoarea de pâine și chelnerul si macelarul trăiesc diñ banul tau muncit. Muncit greu intre străini în servicii sub calificarea ta de multe ori.
DAR cand iesi dela servici, esti pentru toți client! Nu intereseaza pe nimeni ce calificare/servici ai, ci banii tai. Si e bine asa! In Romania poti sa fi orice și sa ai bani, daca cel de la tejghea nu are chef de lucru esti nimeni! Și esti nimeni si cand esti platit mult mai slab decât un oarecare aici si cand cumperi si in concediu si in spital si pentru politicieni si…..pentru toata lumea!
Ei uite noi astia din diaspora ne am învățat să nu mai fim tratati ca nimeni! Poate nu ar fi greșit sa începeți si voi!
Ne iubim tara si chiar pe voi astia care ne disprețuiți ca nu mai mâncăm salam cu soia si ii spunem salam de sibiu, pentru că avem rădăcinile aici si suntem neamuri.
DAR INCETATI SA NE VEDETI CA PROBLEME CA PROBLEMELE VOASTRE SUNT ALTELE, NU NOI!

Un articol oarecare

pp258

Astăzi am citit un articol oarecare pe wordpress. Mă pregăteam să răspund și să dau un like pentru curajul celor relatate, nu neapărat pentru calitatea articolului.
Înainte să o fac, am observat un buton prin care puteai să plătești o sumă de bani „dacă ți-a plăcut ce ai citit!”
Am renunțat să mai dau like și chiar să mai urmăresc acea pagină! În primul rând pentru că nu avea un buton prin care să plătească autorul, când nu mi-a plăcut ce am citit!
Suma cerută era echivalentul la două cărți tipărite în Romania, iar autorul un amator oarecare.
Știu, „prost e cel care dă, nu cel care cere !”dar și asta m-a făcut să renunț la „abonament”. Nu sunt prostul nimănui!
În plus când îți vinzi sufletul și viscerele, pune de la început prețul pe tarabă! 5 € o depresie! Un divorț 10 €! O extracție dentară 7.50€! Turnul insomniei 2€/m vertical!
Imi cer scuze tuturor care încearcă să mai strângă un banut ca sa supraviețuiască. Dar pe ceilalți nu-i inteleg pentru că eu pot intelege doar trecând totul prin mine.
Pe mine nu m-a costat nimic sa scriu ce scriu. Ma bucur si sunt „plătit” când cuiva îi place un vers al meu, sau îi folosește, sau il intelege!
Oricum nu are nimeni bani destui pentru ce iasa din sufletul cuiva!

Dacă v-a placut ce ați citit nu trebuie sa faceți nimic! Daca nu v-a placut…la fel; cu toate ca presupun ca atunci o sa argumentați împotrivă!

Va doresc la toți o zi frumoasă!

Inima mamei

8f644f5377afa5222bc004e653caa2e6-dankve0

Inima mamei, este locul sfânt
unde găsești iubire necondiționată.
În rest, oriunde cauți, pe pământ,
nu o să găsești așa ceva… vreodată!

Iubirea ce o primești, adesea de la tată,
e una pentru care, trebuie să lupți mereu.
Ea însă de victorii, e condiționată
dacă te vede „OM”, sau doar un derbedeu.

Iubire de la soră, sau de la frate,
poți să o ai, dar rareori e întreagă.
Doar resturi mici, de la nepoți, nepoate,
sau de la cei de care, în viața lor se leagă.

Soția te iubește, la început, nespus.
Apoi iubirea ei se stinge, spre-nserat.
Copiii în care, tu dragoste ai pus,
de tine uită, de acasă de-au plecat.

Inima mamei deci, e locul sfânt,
unde găsești mereu și necondiționată:
Iubirea. În rest, pe acest pământ,
nu o să-o găsești întreagă, vreodată!

4.02.2016

Mă iubește, nu mă iubește….

124199-122893

Greu este să-i faci o bucurie,
aceluia pe care nu-l iubești!
Dar simplu este, fiecare o știe,
să-o faci, atuncea când iubești.

Ajunge un gest, când îl iubești,
sau un cuvânt, doar o privire,
tu însă făr’ de număr risipești,
ca să-i arăți mereu a ta iubire.

Iubirea dacă odată s-a răcit,
acel cuvânt, gest, sau privire,
e greu sau imposibil, de găsit!
Cel mult, mai ai o vagă amintire

Apoi, tot mai ușor tu îi găsești
defecte fără număr și greșeli.
Auto-confirmări, de ce nu îl iubești,
ca un impuls, mai iute să-l înșeli.

Iar celălalt ce încă te iubește
Nu poate înțelege: s-a sfârșit!
În mintea lui el scuze îți găsește:
„Nu știu cu ce, dar sigur am greșit!”

Greu este să-i faci o bucurie,
aceluia pe care nu-l iubești
Dar simplu este, fiecare o știe,
să-o faci, atuncea când iubești.

9.05.2016